Legenda lui Mos Nicolae

Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la nord de Bethlehem, a trait in secolul al IV-lea si a fost cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei). El a fost cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru oameni, in special pentru copii.

Nicolae provenea dintr-o familie instarita, iar la moartea ambilor parinti a mostenit intreaga avere, pe care a folosit-o pentru a-i ajuta pe oamenii nevoiasi.
In noaptea de 5 spre 6 decembrie, se spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede copiii care dorm si sunt cuminţi, lasandu-le in ghetute, dulciuri si diverse cadouri.
Tot el este acela care-i pedepseste pe cei lenesi si neascultatori lasandu-le o nuielusa.

Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata.
De altfel, povestea darurilor imparţite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime.
Legenda spune ca trei surori, fete sarmane, nu se puteau casatori datorita situatie financiare dificile si de aceea tatal lor vroia sa le vanda.

Se spune ca atunci cand fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, Nicolae, care era episcop, a lasat noaptea, la usa casei lor, un saculet cu aur.
Situatia s-a repetat si in cazul surorii mijlocii, astfel ca, atunci cand i-a venit vremea si fetei mici, tatal s-a hotarat ca in noaptea dinaintea nuntii sa stea de paza si l-a vazut pe Sfantul Nicolae cum a urcat pe acoperisul casei si a aruncat pe horn un saculet care a cazut intr-o soseta ce era pusa la uscat.

De aici a aparut obiceiul asezarii sosetutelor sau a ghetutelor in noaptea de Mos Nicolae. Cardinalul l-a rugat pe nobil sa pastreze secretul, insa acesta nu a facut-o si de atunci fiecare sarac care primea ceva, ii multumea lui Nicolae.

Cei trei saculeti de aur facuti cadou fetelor au devenit simbolul Sfantului Nicolae, sub forma a trei bile de aur.

Moş Nicolae

An de an, în prag de iarnă
La toţi copilaşii buni
Ajunge Moş Nicolae
Ştiţi să-i spuneţi rugăciuni?

Dar o colindă frumoasă
Câţi din voi aţi învăţat?
Moşul e bătrân, dar ştie
Când voi nu aţi ascultat.

Eu l-am întâlnit aseară
Şi mi-a spus că i-a iertat
Şi pe copilaşii care
Uneori n-au ascultat.

Dar aşteaptă să promită
Că vor fi buni şi cuminţi
Nu-I vor supara pe îngeri,
Vor asculta de părinţi.

O să vină Sanicoara
Pe la fiecare casă.
Haideţi, toţi să-l aşteptăm
Cu o colindă frumoasă.



Scrisoare catre Mos Nicolae

Prima data cand iti scriu
Si am mana tremuranda
Stiu ca tu aduci mereu
La copii rasplata multa.

Eu am fost copil cuminte
Si mi-am pregatit din timp
Niste ghetute frumoase
Ca sa pui din al tau prea plin.

Milostiv te stim cu totii
Incarcat cu jucarii
Mi-as dori ca-n toata lumea
S-aduci numai bucurii.

Daruri multe la copii
Sa aduci in prag de seara
Ghetele iar stau cuminti
Minunea ca sa o vada.
(Autor: Lazar Adina)

Asteptam Pe Mos Nicolae

Voi copii sa fiti cuminti
Ne spunea bunicul nostru
-Nu-i suparati pe parinti
Ca se supara si Mosul
Sa va lustruiti papucii
Cismulite ori ghetute
Ordonate le-nsirati
Poate Mosul le v-a umple
Cu dulciuri si trenulete
Masinute si papusi
Jucarii de plus da Mosul
Poate v-a da si manusi
Si faceam ce-a zis bunicul
Ghetele le lustruiam
Ne culcam in patul nostru
Si pe Mosul-asteptam
Dimineata la trezire
Noi toti eram bucurosi
Nu s-a-ntamplat niciodata
Sa ne suparam pe Mos!

Mos Nicolae

Bunul, Mosul Nicolae
Lin soseste in odaie
Si-n ghetutele curate
Incep iute sa se-arate:

Biscuiti, bomboane, bani,
Ciocolata, gologani.
Dar mosneagul nu mai stie:
Sunt reali sau jucarie?

Printre ghete asezati
Rad papucii mici, ciudati.
Ii explica papusica:
Sunt papucii lui... pisica!

De Mos Nicolae

De-i bunic sau de-i scolar
Toti asteapta al sau dar
Zbor de pasare sa fie?
Curcubeul sa-i mangaie?
O bomboana sa gaseasca?
Poate-o mantie regeasca?
În pantofi si in ghetute,
Pe sub perna-n cizmulite,
Mosu-ti lasa de esti bun…
Ce anume? Nu iti spun…
O surpriza-n bucurie
Cautatorului sa-i fie…
De gaseste-un betisor
E c-al mamei puisor
Nu a fost tocmai cuminte
Si-l invata Mosu’ minte
Sa se straduiasca,
Mai mult sa munceasca,
Sa invete a darui
Ce-i mai bun de la copii:
Cumintenie, ascultare
Pana cand se face mare
Si-o sa vada atunci, pe dat,
Mosu’ bun ce i-a lasat:
Betisorul fermecat!

(Autor: Silvia Miler )