
Eliana Popa
Măria Ta, îți cer îngăduința, să-ți tulbur somnul azi și Veșnicia
În numele acelor ce le pasă, îngenunchez și îți aduc solia.
Ne-au cotropit iar liftele păgâne, divanul s-a umplut de trădători
Ei ne sunt frați de sânge și de glie, dar stau pe tron, hidoase lipitori.
Măria Ta, când Țara Românească ți-a fost și tron, și crez, și-mpărație,
Tu ai grăit cuvânt ca să rămână, și legământ să vii din veșnicie,
Că ai să-nvii și să mai mori odată, de câte ori valahii te-or chema
În al lor sânge, vei fi viu... să știe și să se teamă lifta asta rea.
Sunt fiică de valah și am un crez, că nația română n-o să piară,
Suntem puțini aceia ce-am rămas, căci cei mai mulți s-au rătăcit de țară.
Și din istorii ni te-au șters vânduții, ți-au inventat legende cu vampiri
Maria Ta, mai poți veni odată, în țepe, ca pe iepuri, să-i înșiri?
Și glasul tău de tunet să ne cheme, din somnul ce luminile ne-a stins,
Răstoarnă, astăzi, veacurile toate, să nu rămână neamul nostru-nvins
Ne facem sfânta cruce și ne punem, toată puterea stâncilor în mână
Și te-om urma, Maria Ta, în luptă, să nu murim cu frunțile-n țărână!
Ți-aduc solia... și mă pun chezașă pentru acei puțini care mai sunt
Stăpâni pe limbă, pe pământ și suflet, și n-au făcut cu lifta legământ!
Pentru aceia care, încă, luptă, scuipați și biciuiți și umiliți,
Dar care-aud chemarea voastră sfântă și glasul mucenicilor părinți!
Măria Ta și codrii te așteaptă, că-s căsăpiți în fiecare zi,
Și ei s-or pune jertfă pentru țară și pentru tine iar vor înfrunzi
Și lemnul lor va fi esență tare, că-n seva lor durerea a mușcat,
Și vor simții pe pielea lor vânduții, boierii din divan ce ne-au trădat,
Toți trădătorii ce ne-au supt sudoarea, toți hoții care stau la umbra legii,
(Ca-n țara asta noi suntem săracii, iar baș-boierii au doar privelegii)
Măria Ta, e țara toată o Cruce și neamul nostru moare răstignit,
E sfâșiat de fiarele hulpave, cu trupul de-a lor gheară pironit.
Din veacul ăsta te strigăm pe tine și, iată, eu chezașă m-am adus.
Deșteaptă-te, Mărite Basarabe, că-n neamul tău luminile-au apus!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.