... După ce a petrecut trei ani ca zăvorât într-o chilie de la Marea Lavră, lui i s-a arătat că trebuie să iasă printre oameni și să le împărtășească și lor din cunoașterea și trăirea lui astfel dobândite, spre mântuire.
Dumnezeu i-a descoperit lui aceasta printr-o vedenie minunată:
Într-o zi, ca și când ar fi fost printr-un somn ușor, Sfântul Grigorie s-a văzut pe sine ținând în mâini un vas plin cu lapte, până la revărsare. Încet, acest lapte s-a prefăcut în vin, care s-a revărsat peste marginea vasului, udând mâinile și veșmintele Sfântului.
Apoi un tânăr luminos i s-a arătat lui și i-a zis:
„De ce nu mergi să dai și altora din această băutură minunată pe care iată, o risipești în zadar, cu atâta nebăgare de seamă? Au nu vezi că acesta darul harului lui Dumnezeu este?”.
Atunci Sfântul Grigorie a zis:
„Dar dacă nimeni în zilele acestea nu mai dorește această băutură, cui i-o voi duce atunci?”.
Tânărul a răspuns și i-a zis:
„Fie dacă și puțini sunt aceia, fie și dacă nu sunt deloc, tu ținut ești să-ți împlinești datoria și să nu te porți cu nebăgare de seamă cu darul lui Dumnezeu”.
Sfântul Grigorie a tâlcuit că laptele este cunoștința viețuirii drepte și cu frică de Dumnezeu a poporului, iar vinul, învățăturile cele dogmatice. Când Sfântul Grigorie Palama s-a retras într-un al doilea rând în tăcerea mânăstirii, aceea a fost vremea în care a redactat principiile ortodoxiei.
În ajunul praznicului Sfântului Antonie cel Mare, monahii i-au vestit începerea slujbei privegherii de toată noaptea, dar Sfântul a rămas scriind la chilie până când toți frații au plecat la biserică.
Sfântul Antonie cel Mare atunci i s-a arătat lui și i-a zis:
„Bună este desăvârșita liniște, dar uneori de trebuință este să fii și cu frații”.
Bine înțelegând vedenia dăruită lui de Domnul, Sfântul Grigorie a intrat grabnic în sfânta biserică, spre bucuria cea mare a obștii fraților.
Dumnezeu i-a descoperit lui aceasta printr-o vedenie minunată:
Într-o zi, ca și când ar fi fost printr-un somn ușor, Sfântul Grigorie s-a văzut pe sine ținând în mâini un vas plin cu lapte, până la revărsare. Încet, acest lapte s-a prefăcut în vin, care s-a revărsat peste marginea vasului, udând mâinile și veșmintele Sfântului.
Apoi un tânăr luminos i s-a arătat lui și i-a zis:
„De ce nu mergi să dai și altora din această băutură minunată pe care iată, o risipești în zadar, cu atâta nebăgare de seamă? Au nu vezi că acesta darul harului lui Dumnezeu este?”.
Atunci Sfântul Grigorie a zis:
„Dar dacă nimeni în zilele acestea nu mai dorește această băutură, cui i-o voi duce atunci?”.
Tânărul a răspuns și i-a zis:
„Fie dacă și puțini sunt aceia, fie și dacă nu sunt deloc, tu ținut ești să-ți împlinești datoria și să nu te porți cu nebăgare de seamă cu darul lui Dumnezeu”.
Sfântul Grigorie a tâlcuit că laptele este cunoștința viețuirii drepte și cu frică de Dumnezeu a poporului, iar vinul, învățăturile cele dogmatice. Când Sfântul Grigorie Palama s-a retras într-un al doilea rând în tăcerea mânăstirii, aceea a fost vremea în care a redactat principiile ortodoxiei.
În ajunul praznicului Sfântului Antonie cel Mare, monahii i-au vestit începerea slujbei privegherii de toată noaptea, dar Sfântul a rămas scriind la chilie până când toți frații au plecat la biserică.
Sfântul Antonie cel Mare atunci i s-a arătat lui și i-a zis:
„Bună este desăvârșita liniște, dar uneori de trebuință este să fii și cu frații”.
Bine înțelegând vedenia dăruită lui de Domnul, Sfântul Grigorie a intrat grabnic în sfânta biserică, spre bucuria cea mare a obștii fraților.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.