Părintele Petroniu Tănase

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

"– Ce-i trebuie omului? O haină, mâncare și un acoperiș! O haină – ca să-și acopere trupul. Un pic de mâncare – ca să-și astâmpere foamea. Un acoperiș deasupra capului – unde să se poată odihni. Vasăzică trei lucruri simple. Restul le complică omul pe degeaba.

Că nu-i mai trebuie omului acum un singur fel de îmbrăcăminte care să îi acopere trupul cinstit și să-l ferească de frig, ci fel de fel de haine, după fel de fel de mode, prin care iată s-a rătăcit. Apoi cu hrana. Nu îi mai este de ajuns omului ceva simplu și hrănitor, ci și aici a ajuns la o sumedenie de rețete și de meniuri, toate spre stârnirea poftelor trupului.

Și cu locuința de asemenea, inițial avea scopul de a adăposti și odihni omul după osteneala trupului, însă acum a ajuns în forme atât de sofisticate și uneori își fac oamenii case cu multe camere, la care nici să întrețină curățenia nu mai pot face față cu vârsta, ba unii și mai mult, casă la munte, casă la mare, casă la oraș.

Nu îți trebuie mare înțelepciune să înțelegi că nu trebuie să-ți complici viața fără rost, ci să fii cumpătat în toate, înțelegând că numai de aceste trei nevoi simple are trebuință omul ca să se îngrijească. Fără altă vânare de vânt."

Avem, iată, o nouă mărturie luminoasă la rugăciune! 

Un rugător desăvârșit pe pământ și în cer acum, este Părintele Petroniu de la Schitul Prodromu din Muntele Athos. Privirea îi era mereu spre pământ, dar mintea în cer! 

Mâinile lui cultivau flori și se deschideau spre a-i apropia de Dumnezeu pe toți. În șapte decenii de viață monahală nimeni nu l-a văzut la rugăciune în sfânta biserică șezând, ci numai și numai în picioare. 

Mâine îl ridică Dumnezeu, prin deshumarea moaștelor sale, în Sfântul Munte, spre aşezarea lor în raclă și apoi, după rânduială, la propunerea Sfintei noastre Biserici, în rândul sfinților ca să susțină tot neamul nostru, împreună cu toți sfinții, neîngenuncheat de necazuri și vertical în fața lui Dumnezeu, la rugăciune! Hristos a înviat!

(Părintele Petroniu Tănase )