„Cum trebuie să se roage cineva dimineața și seara, atunci când nu are nici putere, nici timp liber?”
– Pentru rugăciune există mereu timp. Dacă nu se poate ruga dimineața și seara, să se roage toată ziua. Rugăciunea minții „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă” este o rugăciune pe care o poate spune cineva mereu, oriunde s-ar afla. Poate că dimineața se trezește grăbit, ca să plece la serviciu. Pe drum, însă, poate să spună „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă”. Poate că seara este obosit, la întoarcerea de la muncă, chiar mort de oboseală și să nu mai poată citi Pavecernița sau Acatistul BuneiVestiri. Însă de la serviciu până acasă, conducând sau mergând pe jos, poate spune „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă.”
De aceea este atât de puternică această rugăciune! Și pentru că Îl numești pe Iisus „Dumnezeu”, și pentru că te smerești, cerând milă. Această rugăciune le cuprinde pe toate celelalte.
Nu avem, așadar, îndreptățire să nu ne rugăm. E posibil să nu avem timp să mergem la vreo Vecernie sau la altă slujbă, însă avem întotdeauna timp pentru rugăciune. Chiar și atunci când lucrăm – dacă munca nu necesită concentrare spirituală - ci este lucru de mână, putem spune în interior „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă.”
Nu ne poate împiedica nimeni.
Chiar și atunci când mergem pe drum, nimeni nu știe ce gândim; ne putem ruga cu „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă.”
Din acest motiv, nu avem îndreptățire să nu ne rugăm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.