Tămâia este un material parfumat derivat din plante. Procesul tipic de creare a tămâiei este măcinarea materialului organic într-o pulbere fină, cum ar fi o plantă, o floare sau o rășină. Acest material este amestecat cu un agent de legare, cum ar fi pulbere de rădăcină de oris, și apoi umezit cu ceva umed, cum ar fi apă de trandafiri sau apă distilată. Apoi se rostogolește în conuri sau se împachetează pe un băț de tămâie.
Tămâia este uscată bine înainte de utilizare, altfel nu va arde. De obicei, în Biserica Ortodoxă, se folosesc conuri de tămâie. Pentru a asigura căldura necesară pentru a permite arderea conurilor, se folosește un tip special de cărbune. De asemenea, puteți arde rășină, cum ar fi tămâie sau smirnă, direct într-un arzător de tămâie folosind cărbune, fără a face pasul suplimentar de a o amesteca cu un agent de legare.
Bisericile își obțin adesea tămâia și cărbunele de la furnizori speciali și poate chiar mănăstiri unde călugării sau călugărițele își fac propriile lor. Mirosurile tipice care sunt utilizate includ tămâie, smirnă și trandafir.
De ce Bisericile Ortodoxe folosesc tămâia?
Folosirea tămâiei este ceva care a precedat creștinismul și a fost menționat în Vechiul Testament. De exemplu, Psalmul 140, versetul 2 spune: „Să mi se prezinte rugăciunea înaintea Ta ca tămâie, ridicarea mâinilor mele ca jertfa de seară”. Folosirea lui a fost menționată și în cartea Exodului din Vechiul Testament.
Astăzi, creștinii ortodocși folosesc tămâia în toate slujbele bisericești. Preotul „creionează” anumite zone din anumite părți ale liturghiei. Tămâia este plasată în interiorul unui dispozitiv cunoscut sub numele de „cenzor”, care are un aspect destul de ornamentat și are clopote, astfel încât să nu mirosim doar parfumul, ci să auzim sunetul zgomotos pe măsură ce preotul îl folosește. Această acțiune este menită să ne amintească faptul că rugăciunile se ridică spre ceruri pentru a fi ascultate de Dumnezeu.
De obicei, cenzurarea are loc în mai multe cazuri în timpul Liturghiei divine. De exemplu, preotul centează Sfântul Altar în anumite locuri din slujbă. De asemenea, ne centram în fața icoanelor pentru a binecuvânta atunci. Uneori, preotul se va îndrepta către adunare, ceea ce este privit și ca o modalitate de a da binecuvântării adunării. În cea mai mare parte, actul de cenzurare este simbolic și este pregătit să ne amintească de prezența lui Dumnezeu.
După cum puteți vedea, tămâia este o parte importantă a serviciului creștin ortodox. Ne ajută să ne implicăm mai mult simțurile în timpul slujbei bisericești și ne amintește, de asemenea, că Dumnezeu ne ascultă și că rugăciunile noastre sunt ridicate „ca tămâie”.
Sursă:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.