Sfânta Xenia din Sankt Petersburg, nebuna întru Hristos

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

SINAXAR - Duminică 24 Ianuarie - Sfânta Cuvioasă Xenia de la Roma; Sfânta Xenia din Sankt Petersburg, nebuna întru Hristos

Fericita si pururea pomenita Xenia a fost din slavita cetate a Romei, fiica de neam cinstit, tatal ei fiind senator al imparatiei, binecredincios si ravnitor. Deci, ajungand ea la varsta nuntii si toate cele de nunta gatite fiind, ea a fugit de acasa cu alte doua femei tinere, credincioasele ei slujnice, dorind impreuna toate, a se face mirese Mirelui celui nestricacios, lui Hristos Domnul, prin vesnica feciorie si intelepciune, dar aceasta dorire Xenia tainuind-o inaintea parintilor ei, fiind singura lor fiica.
Si luand ea putin aur si imbracaminte barbateasca, s-a urcat impreuna cu slujnicele sale in corabie si facand calatoria pe mare si strabatand multe locuri, a sosit la insula numita Cos, unde si-a luat chipul ei femeiesc si, intalnind acolo pe omul lui Dumnezeu, preotul si egumenul Pavel, venind de la Locurile Sfinte, l-a rugat sa le fie lor indrumator duhovnicesc.
Deci, indemnate fiind de dumnezeiescul Pavel, au venit in cetatea Milasa si, facand acolo, din aurul ce avea, o bisericuta, cu hramul Sfantului Mucenic Stefan, si chilii, impreuna cu alte cateva fecioare au intemeiat o mica manastire. Si atata ravna si nevointa a aratat fericita aceasta Xenia in rabdarea si parasirea simtirii poftelor lumesti, incat pilda s-a facut pe sine, a petrecerii ceresti in trup omenesc.
Drept aceea, si semn de sus a primit pentru buna petrecere a vietii sale. Ca, indata dupa moartea ei, intru amiaza fiind si soarele luminand pamantul, s-a ivit pe cer o cruce din stele luminoase, cuprinsa intr-un tarc de stele, semn care se parea a fi ca o cununa data fericitei de la Dumnezeu, proslavind ostenelile si ravna dragostei sale prentru Hristos, de vreme ce, dupa ingroparea trupului ei in pamant, semnul acela n-a mai fost vazut.
Si s-au descoperit atunci si cele despre Sfanta, spunandu-le pe patul de moarte, una din slujnicele ei, din ce tara si din ce neam se trage fericita, precum si numele ei cel de la parinti, Evsevia, ca vrand a nu fi cunoscuta, si-a pus ea numele de Xenia, care insemneaza "Cea straina". Si asa, cu sarguitoare osteneala, a lucrarii si a gandirii s-a mutat fericita la Hristos, mult doritul ei Mire.
Născută în secolul al XVIII-lea, Sfânta Xenia din Sankt Petersburg a crescut în timpul domniei împărăteselor Elisabeta și Ecaterina a II-a. Soție a unui ofițer de armată, a rămas văduvă pe când avea 26 de ani, plângând mult pentru soțul ei care murise în timpul unei petreceri, fără a fi spovedit și împărtășit. Din acel moment, Sfânta Xenia a fost preocupată de rugăciune, lăsând la o parte distracțiile acestei lumi, făcându-se „nebună pentru Hristos”. A dat toată averea, inclusiv casa în care locuia, și a început să se plimbe pe străzile orașului, îmbrăcată în hainele soțului ei și să susțină că ea a fost cea care a murit, de fapt. A luptat cu indignarea rudelor și, pentru că ofițerii au găsit-o sănătoasă mental, nu au oprit-o din calea pe care și-o alesese.
Timp de opt ani a lipsit din Petersburg, fiind plecată probabil în pelerinaje. Apoi s-a întors și a îndurat toate batjocurile, mergând nopțile pe un câmp din apropiere, nu ca să doarmă, ci ca să se roage. În cele din urmă, oamenii au început să vadă că ea are daruri speciale și că a prezis lucruri care se adevereau, așa încât prezența ei era acum resimțită ca o binecuvântare, chiar dacă ea nu își dorea să fie primită cu cinste. La vârsta de 71 de ani Sfânta Xenia și-a dat sufletul în mâna Domnului, fiind înmormântată în cimitirul Smolensk.
Pentru că vizitatorii tot luau pământ din mormântul ei, era nevoie ca acesta să fie înlocuit în fiecare an, așa că după o vreme a fost amenajată o capelă pe mormânt. Sfânta a continuat să facă minuni și după trecerea ei la cele veșnice, oferind vindecare bolnavilor și rezolvare problemelor celor plini de griji și fără serviciu.
Dumnezeului nostru, slava !