"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
Cum a murit Constantin Brâncoveanu cu copiii săi
Plenipotenţialul veneţian la Ţarigrad, Andreea Memno a fost de faţă
în dimineaţa zilei de 15 august 1714, la execuţia lui Constantin
Brâncoveanu Vodă şi ai membrilor familiei sale ucisă din porunca
sultanului Ahmed. În scrisoarea sa către regele Veneţiei, plenipotenţialul
său raportează astfel:
Duminică 15 august de dimineaţă s-a tăiat capul bătrânului principe
al Valahiei, tuturor fiilor lui şi a unui boier care-i era vistier. Iată cum s-a
făcut: încă de dimineaţă sultanul Ahmed se puse într-un caiac împărătesc
şi veni la seraiul zis foişorul lui Talitalacos, pe canalul Mării Negre, în
faţa căreia era o piaţă unde a adus pe Brâncoveanu Voievod, pe cei patru
băieţi ai lui şi pe vistierul Văcărescu. I-au pus în genunchi unul lângă
altul, la oarecare depărtare. Un gâde le-a scos căciulile de pe cap şi
sultanul i-a mustrat făcândui haini. Apoi le-au dat voie să-şi facă o scurtă
rugăciune.
Înainte de a se ridica securea deasupra capului, au fost întrebaţi dacă
vor să se facă turci şi atunci vor fi iertaţi. Glasul cel înăbuşit de credinţă
al Brâncoveanului a răsunat şi a zis înspăimântat de această insultă: Fii
mei! Iată, toate avuţiile şi tot ce am avut am pierdut; să nu ne
pierdem însă şi sufletele! Priviţi la Hristos Mântuitorul nostru, câte
a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare
întru Iisus Hristos şi nu vă mişcaţi, nici nu vă clătinaţi în credinţa
cea pravoslavnică, pentru viaţa şi lumea aceasta.
La aceste cuvinte Ahmed s-a făcut ca un leu turbat şi a poruncit să li
se taie capetele. Gâdele înfiorător a ridicat securea şi capul marelui
vistiernic Enache Văcărescu s-a rostogolit la pământ. Apoi a început
uciderea copiilor, începând cu cel mai mare. Cum gâdele a ridicat
securea asupra capului celui mai tânăr dintre copii, Mateiaş, de numai 16
ani, acesta s-a îngrozit de spaimă. Sărmanul copilaş văzând atâta sânge
de la fraţii lui şi de la Văcărescu s-a rugat de sultan să-l ierte,
făgăduindu-i că se va face turc. Însă părintele său, Domnul Brâncovean,
al cărui cap a căzut la urmă, a înfruntat pe fiul său şi i-a zis: Mai bine să
mori să mori în legea creştinească decât să te facă păgân, lepădândute
de Iisus Hristos, pentru a trăi câţiva ani mai mult pe pământ.
Copilaşul ascultă şi ridică capul, cu glas îngeresc a zis gâdelui: Vreau să
mor creştin! Loveşte! În urmă ucise şi pe Brâncoveanu.
O, Doamne, Doamne, pana-mi tremură când vă scriu execuţia, ce am
văzut şi mă întreb: putut-a fi de faţă cineva să nu fi plâns, văzând capul
nevinovatului Mateiaş, tânăr tinerel, rostogolindu-se pe jos, la capul
părintelui său, care se apropiase de al copilului, parea a-l îmbrăţişa.
Gâdele stropit cu sânge creştinesc a făcut un salut sultanului Ahmed şi
s-a retras. Sultanul însoţit de plenipotenţialii Germaniei, Rusiei, Angliei,
s-a retras să plece. Văzându-mă cu ochii înlăcrimaţi, spuse sultanul că
regretă ce a făcut!
Credinţa unui savant
În secolul al XVIII-lea un savant de renume mondial care s-a
bucurat de multe bogăţii şi de tot felul de onoruri. Înainte de a muri a
chemat la sine pe soţia şi pe copiii lui, i-a insemnat pe toţi cu semnul
sfintei cruci pe frunte şi le-a zis: Ştiinţă, frumuseţe, onoare, putere,
bogăţii - toate acestea sunt nimic fără credinţă. Singură credinţa te
susţine, atât în viaţă cât şi după moarte. N-a lasat, oare, să se
înţeleagă acelaşi lucru şi marele matematician şi fizician francez
Louis Pasteur, care a murit spunând crezul şi sărutând sfânta
cruce?
Rugăciunea mi-o ascultă
Doamne acum la greu,
Să nu tremure credinţa
Sufletului meu,
Din izvorul milei Tale
Umple-mă cu har,
Să pornesc pe drumul mântuirii, iar.
Credinţa contează
Dacă crezi că la cârma Universului nu se află nimeni, că nu faci
altceva decât să te învârţi printr-un spaţiu fără ţintă, atunci ai dreptul să
fii mânios, furios, să o iei razna şi să faci tot ce-ţi trece prin cap. Dar
dacă ai credinţă şi crezi că cineva se ocupă de acest Univers, că acel
cineva este Dumnezeu, Care aşa a iubit lumea, încât şi pe Fiul Său cel
Unul născut l-a dat ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă
veşnică, atunci şi tu asemeni lui Ghedeon şi multor altor oameni, poţi
birui împăraţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.