Pagini

18 iunie 2020

DORUL DE DUMNEZEU

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Bucuria mea, Sfantul Parinte Isaia Pustnicul are un cuvant de invatatura in care spune: “Cel ce voieste sa mearga pe drumul iubirii, nu va fi tulburat de nici un om, fie bun, fie rau, si dorul de Dumnezeu ramane in inima lui. Dumnezeu afla respect in el si prin frica de Dumnezeu, se arata iubirea in el. Si atunci, un astfel de om zice, ca si Apostolul, cu indrazneala: “Eu sunt gata nu numai sa fiu legat, ci si sa mor pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos” (Faptele Apostolilor 21:13).

 Fericit este sufletul care a ajuns la o astfel de iubire”. Sfantul Parinte Efrem Sirul ne zice asa: "Dorul de-a grai catre Tine, Doamne, ma sileste sa-Ti vorbesc, dar nevrednicia si pacatosenia mea imi poruncesc sa tac." Si daca ti-e dor de Dumnezeu, atunci. sa pazesti poruncile lui, sa te temi te de El in orice gand si in orice fapta a ta. Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii si sfarsitul acesteia. Așa cum felinarul lumineaza calea celor care calatoresc, la fel si frica de Dumnezeu ne lumineaza in chip duhovnicesc, incat sa putem vedea modul in care trebuie sa pasim pe Calea mantuirii noastre. Asa cum felinarul ne pazeste sa nu ne impiedicam si sa cadem, la fel si frica de Dumnezeu ne izbaveste de piedicile pacatului si ne indruma la destinatia noastra care este dobandirea Duhului 
"Cel ce voieste sa mearga pe drumul iubirii nu va fi tulburat de nici un om, fie bun, fie rau, si dorul de Dumnezeu ramane in inima lui.
                                                                                                                               Amin si Aliluia!
                                                                                                                                 Preot Ioan 🛎

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.