Pagini

1 august 2019

.VIERMELE CEL NEADORMIT = CONSTIINTA


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..



       Bucuria mea, sufletele multor crestini ortodocsi din vremea de astazi, sunt stapanite de mandrie, egoism si voia proprie si nu se ostenesc deloc, sau prea putin pentru mantuirea sufletelor lor.

 Sfantul Parinte Arsenie Boca spune asa: "Nu exista foc mai mare ca arderea launtrica a sufletului de catre constiinta, care il chinuie si-l roade mereu ca un cariu inca din aceasta viata. Iar in cealalta, adica in cea vesnica, il va roade si mai mult viermele cel neadormit, daca omul nu se va pocai in aceasta viata si nu va cauta sa indrepte nedreptatile facute semenilor lui, chiar si cu buna intentie, in cazul ca nu poate in alt fel."

 Pentru aceasta trebuie sa meargă cat poate de des la Spovedanie, fiindca, inainte de usa Raiului se afla usa de intrare la parintele duhovnic.

 Cea mai grea lupta in viata aceasta, nu este alta decat biruirea de sine. Fiindca, biruirea de sine duce la propasirea binelui. De la carma mintii atarna totul. Daca nu ai ordine in minte nu poti avea ordine in viata. 

Daca pe unii ii urasti, pe altii nici nu-i iubesti, nici nu-i urasti, pe altii iarasi ii iubesti dar potrivit, si in sfarsit pe altii ii iubesti foarte tare, din aceasta neegalitate se cunoaste ca esti departe de dragostea desavarsita, care cere sa iubesti pe tot omul la fel, deopotriva”. 
                                                                                                                                   Amin si Aliluia!
                                                                                                                                        Preot Ioan .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.