"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
Daca nu ceri,Dumnezeu,nu iti da mantuirea,Mantuitorul nu face dictatura.Numai cel ce vrea sa se mantuiasca,se va mantui.
Daca nu ceri,Dumnezeu,nu iti da mantuirea,Mantuitorul nu face dictatura.Numai cel ce vrea sa se mantuiasca,se va mantui.
Cine se roagă,cine cere:"Doamne,ajuta-mă,Doamne,curăteste-mă,Doamne,intăreste-ma...Nădejdea mea este Tatăl,scaparea mea este Fiul,acoperamantul meu este Duhul Sfant.Treime Sfanta,Slava Tie!
Ridica-voi ochii mei la Cer,de unde va veni ajutorul meu.Ajutorul meu de la Domnul".Nu exista solutie omeneasca,cum spun unii calugari de la Athos:Fugi undeva in padure,fa-ti o groapa undeva ca sa supravietuiesti. Nu,degeaba!
Toate zbaterile omenesti sunt zadarnice.In RUGACIUNE avem nevoie si de nadejde si de smerenie.Cine se aprinde cu rugaciunea catre Dumnezeu,trupul crestinului,sufletul lui ramane aprins,nu numai ca nu se preface in cenusa,cum se preface lemnul si carbunele si huila.Toate se prefac in cenusa,chiar si tamaia se preface in cenusa.
De ce? Pentru ca la tamaie sunt doua parti;tamaia cand e aprinsa,o parte se face cenusa,o parte mireasma.Mireasma se ridica la altarul cel mai de sus al lui Dumnezeu-mireasma duhovniceasca,iar cenusa ramane in fundul cadelnitei.
De aceea,la un crestin,ca sa ajunga sus,ajunge numai mireasma duhovniceasca,iar restul ramane SMERENIE.Adica,un crestin,cand se roaga,are nevoie si de partea de smerenie,si de partea de nadejde,care ajunge la altarul cel mai de sus,pe care Il are Dumnezeu in Cer.Nadejdea te duce cel mai sus,iar smerenia te lasa cel mai jos.Maica Domnului,cand cantam in cinstea ei,cantam:"Dumnezeu a cautat spre smerenia roabei Sale"
.Saul,care-l prigonise pe Hristos,a devenit foarte smerit,amintindu-si mereu cat L-a prigonit pe Hristos si toti sfintii Lui.Si avand el,aceasta smerenie,Dumnezeu,in trup sau in afara de trup,l-a ridicat pana la al treilea cer.Deci,Dumnezeu,numai pe cei smeriti,ii inalta,numai cei smeriti pot deveni mireasa lui Dumnezeu
.Saul,care-l prigonise pe Hristos,a devenit foarte smerit,amintindu-si mereu cat L-a prigonit pe Hristos si toti sfintii Lui.Si avand el,aceasta smerenie,Dumnezeu,in trup sau in afara de trup,l-a ridicat pana la al treilea cer.Deci,Dumnezeu,numai pe cei smeriti,ii inalta,numai cei smeriti pot deveni mireasa lui Dumnezeu
.Pe vremuri,oamenii aveau cruce de lemn si inima de aur,acum,au cruce de aur si inima de lemn.Pentru vremurile acestea atat de haotice pe care le traim,tinerii si noi toti trebuie sa apelam cu toata ravna la RUGĂCIUNE.
Rugaciune,rugaciune,rugaciune si nadejde in ajutorul lui Dumnezeu.
Starea tineretului de pe tot globul este ingrijoratoare,pentru oamenii care gandesc un pic mai profund.Prin rugaciune,ne legam,ne aproiem de Hristos,ne unim cu El,si asa,vom putea invinge ispitele si furtunile vietii.Tinerii care nu iau in seriso problema MANTUIRII,isi pierd timpul la televizor,si mai ales la calculator,privind imagini de violenta sau de desfrau,si invata astfel sa-si traiasca viata in libertinaj,si nu in libertate.
A si inceput vremea,cand manastirile vor fi prigonite.Ati auzit ce spune Europa despre "ciorile negre din Romania"?
Manastirile vor fi multe,transformate in centre de turism,conduse de pagani,acolo vor primi straini,cu sarmale,cu cozonaci,cu placinte-nu cu cuvant de la Dumnezeu
Pr.Adrian Fageteanu(1912-2011)
Pr.Adrian Fageteanu(1912-2011)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.