"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
Sfânta Muceniţă Agnia a fost o fecioară din Roma, de o frumuseţe desăvârşită, provenind dintr-o familie înstărită. Numele de Agnia este forma feminină a substantivului “agnus” care înseamnă “miel” în latină, iar în greacă, “agni” înseamnă “curat, fără pată”. La vârsta de numai treisprezece ani, Sfânta Muceniţă Agnia a dorit din tot sufletul să-şi închine viaţa Domnului Iisus Hristos şi a refuzat să se mărite, pentru a-şi păstra fecioria. Tinerii nobili romani, jigniţi de refuzul ei, au denunţat-o pentru credinţa sa creştină. Chinurile şi ruşinea la care au supus-o pe tânăra copilă, au fost fără margini, însă ea nu a cedat, în trupul fragil şi tânăr, ascunzându-se un suflet puternic şi hotărât. Unul dintre tineri, privind-o pe fecioară cu patimă şi răutate, a orbit dintr-o dată. Dar Sfânta Agnia, aşezându-se în genunchi, s-a rugat Domnului cu atâta ardoare să-i redea tânărului vederea, încât acesta s-a vindecat imediat. Nici această minune nu i-a înduioşat pe cruzii călăi care, în cele din urmă, văzând că nu o pot face pe sfânta să cadă în păcat, au aruncat-o în foc după care i-au tăiat capul cu sabia. Sfânta Agnia a murit muceniţă a lui Hristos la vârsta de treisprezece ani, la anul 305, în timpul împărăţiei lui Diocleţian. Ea a fost făcătoare de minuni şi în timpul vieţii, şi după moarte. Sfânta Agnia este un exemplu de dăruire, inocenţă şi dragoste fierbinte pentru Hristos, iar sacrificiul ei este un îndemn pentru noi toţi, de a trăi fără păcate, având grijă în egală măsură, şi de sufletul şi de trupul nostru. Sfânta Muceniţă Agnia este pomenită în calendarul Bisericii Ortodoxe pe data de 21 ianuarie. Ea este ocrotitoarea tinerelor fete, ajutătoarea celor care vor să-şi păstreze fecioria şi curăţia pentru Hristos, apărătoare împotriva violurilor, vindecătoare de multe boli care par fără vindecare şi dătătoare de blândeţe şi nevinovăţie, ca acelea ale mielului.
Sfânta Muceniţă Agnia a fost o fecioară din Roma, de o frumuseţe desăvârşită, provenind dintr-o familie înstărită. Numele de Agnia este forma feminină a substantivului “agnus” care înseamnă “miel” în latină, iar în greacă, “agni” înseamnă “curat, fără pată”. La vârsta de numai treisprezece ani, Sfânta Muceniţă Agnia a dorit din tot sufletul să-şi închine viaţa Domnului Iisus Hristos şi a refuzat să se mărite, pentru a-şi păstra fecioria. Tinerii nobili romani, jigniţi de refuzul ei, au denunţat-o pentru credinţa sa creştină. Chinurile şi ruşinea la care au supus-o pe tânăra copilă, au fost fără margini, însă ea nu a cedat, în trupul fragil şi tânăr, ascunzându-se un suflet puternic şi hotărât. Unul dintre tineri, privind-o pe fecioară cu patimă şi răutate, a orbit dintr-o dată. Dar Sfânta Agnia, aşezându-se în genunchi, s-a rugat Domnului cu atâta ardoare să-i redea tânărului vederea, încât acesta s-a vindecat imediat. Nici această minune nu i-a înduioşat pe cruzii călăi care, în cele din urmă, văzând că nu o pot face pe sfânta să cadă în păcat, au aruncat-o în foc după care i-au tăiat capul cu sabia. Sfânta Agnia a murit muceniţă a lui Hristos la vârsta de treisprezece ani, la anul 305, în timpul împărăţiei lui Diocleţian. Ea a fost făcătoare de minuni şi în timpul vieţii, şi după moarte. Sfânta Agnia este un exemplu de dăruire, inocenţă şi dragoste fierbinte pentru Hristos, iar sacrificiul ei este un îndemn pentru noi toţi, de a trăi fără păcate, având grijă în egală măsură, şi de sufletul şi de trupul nostru. Sfânta Muceniţă Agnia este pomenită în calendarul Bisericii Ortodoxe pe data de 21 ianuarie. Ea este ocrotitoarea tinerelor fete, ajutătoarea celor care vor să-şi păstreze fecioria şi curăţia pentru Hristos, apărătoare împotriva violurilor, vindecătoare de multe boli care par fără vindecare şi dătătoare de blândeţe şi nevinovăţie, ca acelea ale mielului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.