SUNT CĂLUGĂR

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Eu sunt un călugăr respectat şi evlavios
La o prestigioasă şi mare mânăstire,
În slujbe şi sfinţiri am portofoliu gros,
Mulţi şi-ar dori să se asemene cu mine.

Ca o urmare a experienţei mele
Am foarte mulţi copii duhovniceşti,
Trec zilnic prin multe momente grele,
Înţelepciune ca a mea nu întâlneşti.

Mulţi mă întreabă de smerenie că sunt curioşi,
Arma secretă, răspunsul e pregătit mereu:
„Ascultă fiul meu! Toţi suntem păcătoşi,
Dintre care cel dintâi sunt eu”.

Vreu să par sfânt în faţa tuturor,
La câte am citit grăiesc doar lucruri sfinte,
Pentru Domnul şi pentru ei le spun că mor,
Vorbesc cu „Dumnezeu” la trei cuvinte.

Citesc şi cânt mereu cam cel mai bine,
Mai este un preot, de stau să mă gândesc,
Cu vocea un pic mai fină ca mine,
Îi aştept greşeala să pot să îl dojenesc.

În tot judeţul se ştie că sunt sever,
Vorbesc răstit dacă sunt deranjat,
Alung creştinii de departe cu mult fler
Dacă nu îmi place cum s-au îmbrăcat.

Ca şi călugăr, sunt pe deplin îndreptăţit,
Să sfătuiesc oricând şi pe oricine,
Cataloghez, etichetez în mod amănunţit,
Să judec e pacăt, nu fac, nu se cuvine.

Să ştii că viaţa asta nu e pentru toţi,
Implică sacrificiu şi multă nevoinţă,
Tu şi să vrei să faci asta nu poţi,
Să lepezi frica şi plăcerea în orice privinţă.

La masă îmi place să fie totul ordonat,
Veselă şi tacâmuri expuse ca în vitrină,
De frică să nu am locul ocupat
Am pus pe scaune nume să fie disciplină.

Dieta mea specială mă ţine la chilie,
Astfel de multe ori nici nu mai merg la masă,
La câte am în cameră e ca în bucătărie,
Ca tot să fie proaspăt am grădină pe terasă.

Din orice ascultare eu am făcut plăcere,
Aşa e la mânăstire, este muncă multă,
Îţi povestesc să îţi faci o părere,
Nu prea ne rugăm cum crede lumea asta incultă.

Paraclisier îmi place, fizic, nu e greu deloc,
Mireni mă abordează, le arăt bună intenţie,
Trag clopote, bat toaca, practic mai mult mă joc,
Mă ocup de curăţenie şi vinul e la discreţie.

Veselă şi tacâmuri expuse ca în vitrină,
De frică să nu am locul ocupat
Am pus pe scaune nume să fie disciplină.

Dieta mea specială mă ţine la chilie,
Astfel de multe ori nici nu mai merg la masă,
La câte am în cameră e ca în bucătărie,
Ca tot să fie proaspăt am grădină pe terasă.

Din orice ascultare eu am făcut plăcere,
Aşa e la mânăstire, este muncă multă,
Îţi povestesc să îţi faci o părere,
Nu prea ne rugăm cum crede lumea asta incultă.

Paraclisier îmi place, fizic, nu e greu deloc,
Mireni mă abordează, le arăt bună intenţie,
Trag clopote, bat toaca, practic mai mult mă joc,
Mă ocup de curăţenie şi vinul e la discreţie.

La magazin tejgheaua e uşor de rezemat,
Însă când vine marfă ea trebuie aranjată,
Urmăresc doar profitul, nu e timp de rugat,
Facturi ne vin mereu şi suntem buni de plată.

Ca trapezier, programul e destul de încărcat,
Dar nu am cerut rotaţie că nu mi-a picat fisa,
Luni de zile în şir la slujbe nu am călcat,
Deşi sunt respectat nu mi se simte lipsa.

Sunt şef de strană des cu multă importanţă,
Ştiu rânduiala bine, vorbesc şi merg cochet,
Am loc în cimitir doar ca să stau în faţă,
Şi de mântuire nu îmi pasă în mod direct.

Prezent acolo unde de mine e nevoie,
La fân, cartofi, porumb, sau la cules de mere,
Imit voci cu talent şi sunt bufon de bunăvoie,
Grija principală e să nu rămânem fără bere.

Grădina este locul unde mă destind de fel,
Parcă nu e ascultare, e ca un mod de viaţă,
Uit de tot şi de toate, aproape şi de El,
Cu atâtea plante în jur chiar nu pot face faţă.

În cazuri medicale sunt doctor iscusit
Şi sunt stăpân suprem peste infirmerie,
Am leac pentru orice, deja eu te-am citit,
Şi de eşti sănătos îţi dau ipohondrie.

Cazările-s un fleac cu a mea pricepere,
Prosoape, aşternuturi, rufe le spăl cu teamă,
Să nu se coloreze şi să se supere,
Oricum ar fi mă scot că am limbă vicleană.

La vaci şi porci îmi place, n-aş fi cezut vreodată,
Zootehnia e artă, nu e deloc uşor,
Dar râd şi fac miştouri că am funcţie înaltă,
Glumesc că-s încă tânăr şi timpul trece în zbor.

La strung şi atelier fac multe elemente
Pentru diverse lucruri dar în special troiţe,
Încă o specializare o am la afinate,
Sunt mândru şi am motive să fiu plin de fiţe.

Ce ştii tu băiete… am şcoala de pe Athos
Şi ani de zile în State, e clar că sunt doxat,
La slujbă, cativa metri, am gip, nu merg pe jos,
Ce nu e în ton cu mine este, clar, demonizat.

Avem şi o zonă vip, e preferata mea,
Aici servesc mereu toate vedetele,
M-am învârtit isteţ şi eu deţin gestiunea,
Trebuie să fi puţin şmecher să îţi faci poftele.

Pasiunea pentru munte m-a acaparat,
Despre orice vârf pot să îţi scriu o teză,
Fac muşchi, e sănătate şi mult aer curat,
Urcând pe orice pantă o pot numi asceză.

De ceva timp încoace mă ocup de stăreţie,
Trebuie multă răbdare şi nervi să meargă brici,
E ca la primărie şi în paralel poliţie,
Ce e trist că am uitat de ce am ajuns aici.

Chiar la făcut prescură am fost împătimit,
Brutar şi apicultor simt că sunt pe calea dreaptă,
Poate de la faină puţin am mai orbit,
Şi nu înţeleg chemarea de a mai urca o treaptă.

Pe lângă toate acestea am încă o pasiune,
Scriu poezie multă de slabă calitate,
Cuvintele acestea mai multe îţi pot spune,
Dacă înţelegi că ele sunt cuvinte insuflate…

Astăzi pe lângă mine un copil a trecut,
Pe mine, un bun călugăr, m-a ignorat să ştii,
Bestia cea ticăloasă nu a zis măcăr „Salut!”,
Deci ca un ultim sfat: „Atenţie la copii!”.

Versuri de
Horațiu Stoica