Pagini

24 martie 2015

Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia?

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Pe Zorica Laţcu Teodosia am cunoscut-o în mai 1954, la Mânăstirea Maicii Domnului, din localitatea Tudor Vladimirescu, din apropiere de Tecuci. Eram atunci acolo ca închinător. Era şi un bun prilej s-o întâlnesc, în Mânăstirea Vladimireşti, pe Maica Teodosia, cu numele civil de Zorica Laţcu. De Zorica Laţcu ştiam, până atunci, prea puţin, deşi puţinul se putea socoti şi mult, întrucât ce ştiam era important. Ştiam anume că publicase o carte de poezii religioase, cu titlul ”Osana Luminii”, carte ce apăruse în editura Episcopiei Ortodoxe din Cluj în anul 1947. Făcusem cunoştinţă cu acea carte în vremea studenţiei mele, la Sibiu. Poeziile din ”Osana Luminii” mi-au mers la inimă şi s-au aşezat acolo pentru totdeauna. Chiar învăţasem unele din ele şi eram bucuros să le spun şi altora. Aflasem la vreme de legătura poetei Zorica Laţcu cu mânăstirea de la Sâmbăta şi de admiraţia pe care o avea faţă de Părintele Arsenie Boca.
Întâlnirea cu Maica Teodosia Zorica Laţcu, n-a fost odihnitoare pentru mine, din pricina exprimării defectuase pe care o avea în vorbire. Aveam impresia că face eforturi peste fire pentru a spune ceea ce dorea să comunice. Pentru un motiv ca acesta, întâlnirea noastră de atunci a fost scurtă.
Cu vremea am aflat că Maica Teodosia Zorica Laţcu a studiat filologie clasică, greacă şi latină, la Universitatea din Cluj, unde a mai studiat şi limba şi literatura franceză. Ştia şi germană, fiind dintr-o familie de intelectuali din Braşov, unde şi-a trăit copilăria şi adolescenţa. După studiile universitare a primit un post în cadrul Universităţii din Cluj în muncă de cercetare, post pe care la onorat până în 1948 când a plecat la mânăstire. La mânăstire a stat până la desfiinţarea mânăstirii, în 1956, când a fost arestată. Au urmat apoi trei ani de detenţie, ca deţinut politic. După eliberare, s-a aşezat într-un sat din părţile Brăilei unde a locuit cu fosta ei colegă de chilie din mânăstire, care a ajutat-o şi unde a rămas până prin anii 70, când s-a întors în Braşov la casa părintească, unde a stat până în februarie 1990, când s-a întors la mânăstirea reînfiinţată. Sfârşitul vieţii pământeşti i-a venit Maicii Teodosia în 8 august 1990. A fost înmormântată în cimitirul mânăstirii din care a făcut parte.
Dumnezeu s-o odihnească!
Sub numele civil de Zorica Laţcu, Maica Teodosia, de mai târziu a publicat trei cărţi de poezii:
1. Spre Insulă, în editura Dacia Traiană, Sibiu, 1944; cu poezii cu subiecte antice şi în metru antic.
2. Osana Luminii, în editura Episcopiei Ortodoxe din Cluj, 1947, cu poezii religioase.
3. Poemele Iubirii, în editura Ramuri, Craiova, 1949.
Zorica Laţcu Teodosia a scris şi multe poezii care n-au fost publicate şi a contribuit la traduceri din ”Sfinţi Părinţi şi Scriitori Bisericeşti”, traducând din limba greacă unele din scrierile lui Origen şi din cele ale lui Grigorie de Nisa.
A mai tradus şi versificat imnele Sfântului Simeon Noul Teolog, care însă n-au ajuns să fie publicate.
Zorica Laţcu Teodosia a fost o adevărată poetă, o poetă talentată, care, pe măsură ce va fi cunoscută se va impune în istoria literaturii noastre.


Arhimandrit Teofil Părăian



                                        Prohodire
                                Zorica Laţcu Teodosia

Vă-ntreb pe cine plângeţi, copile din Sion,
Şi pentru cine-aduceţi în vasul vechi arome,
De jalea cui veşmântul şi l-a cernit Salome
Şi plânsul pentru cine răsună în Chedron?

Când miezul alb al zilei în umbre s-a-nvelit
Şi-n templul sfânt cu zgomot s-a rupt catapeteasma
Sub Cruce, prohodirea de ce-şi varsă mireasma,
Din ochii arşi de lacrimi, din trupul istovit?

De ce să-i strângeţi braţul cu patimă la sân?
Şi giulgiul nou, copile, de ce-l roşiţi în jale?
Şi vă răniţi genunchii în pietrele din cale
Şi pentru cine-aprindeţi făclii de dor păgân?

Priviţi spre cer, surioare. Cu trupul preacurat.
Mai alb ca pâinea jertfei din sfintele altare,
Mai alb decât potirul cu binecuvântare,
El stă în tronul slavei, de slavă-nconjurat.

Din palma Lui nu curge şiroi de sânge greu,
Ci vinul bucuriei din veşnic sfânta cină.
Din coasta Lui ţîşneşte izvorul de lumină,
Menit pe veci să facă din om un Dumnezeu.

Nu-L ungeţi cu miresme pe Cel de-a pururi viu
Şi nu-L culcaţi, fecioare, în giulgiu, sub piatra rece,
Căci iadul plin de flăcări nu va putea să sece
Izvorul de viaţă ce curge prin pustiu.

Vă-ntreb pe cine plângeţi , copile din Sion,
Şi pentru cine-aduceţi în vasul vechi arome,
De jalea cui veşmântul şi l-a cernit Salome,
Şi plânsul pentru cine răsună în Chedron?

Gătiţi-vă mai bine cu sfinte bucurii
În alb veşmânt de raze şi-n flori de fericire,
Gătiţi-vă cu crinii ce-au dat Bunavestire
Şi-n aur de iubire topiţi podoabe vii.

Pe harfe de lumină cântaţi cu vers de foc,
În glas de alăute şi-n sunet de chimvale.
Din suflete, făclie aprindeţi-i în cale,
Că-n veci lumina lumii scăpă de sub obroc.

În imn de biruinţă, copile din Sion,
Gătiţi pentru-nviere în vasul vechi arome,
Veşmânt de sărbătoare să-mbrace azi Salome
Şi stih de bucurie răsune în Chedron.

20 martie 2015

Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL, izgonitorul demonilor

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


          Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL,
                                izgonitorul demonilor
                                     Sfantul Gherasmim
                                            Kefalonitul
                     se prăznuieste pe 16 august si 20 octombrie



              ~~~Acatistul trebuie citit timp de 40 zile cu post~~~~

                                        Condacul 1:

          Pe robul lui Dumnezeu, Sfântul Gherasim, care prin mulţimea
nevoinţelor sale a primit cununa cea nestricăcioasă, pe cel care prin
sfintele sale moaşte revarsă râuri de tămăduiri, veniţi, credincioşilor,
să-l lăudăm într-un glas, zicând: Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid
nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                             Icosul 1:

Viaţa ta a fost o viaţă răstignită, Sfinte al lui Dumnezeu, că
lepădând poftele lumeşti ai luat crucea lui Hristos asupra ta, iubind
nevoinţa şi defăimând trecătoarele desfătări. Învăţându-ne de la tine să
mergem pe calea Evangheliei şi a rugăciunii, îţi zicem cu inimă
smerită:

Bucură-te, că pământul Trikalei l-ai binecuvântat,
Bucură-te, că din copilăria ta ai mers pe calea virtuţilor,
Bucură-te, că în insula Zakintului te-ai îndeletnicit cu rugăciunea,
Bucură-te, că împreună cu sfinţii aghioriţi o lauzi pe Născătoarea
de Dumnezeu
Bucură-te, că te-ai învrednicit să te închini la Locurile Sfinte,
Bucură-te, că în biserica Sfântului Mormânt ai primit mângâiere
cerească,
Bucură-te, că aprinzând acolo candele ai aprins şi candela inimii
tale,
Bucură-te, că fiind hirotonit preot nu ţi-ai împuţinat nevoinţele,
Bucură-te, că întorcându-te în Zakint în peşteră ai vieţuit,
Bucură-te, că în Kefalonia ai fost trimis de Dumnezeu,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                         Condacul 2:

              Ocrotitor al drept-credincioşilor te-ai arătat, sfinte, risipind
mrejele ereticilor apuseni care căutau să atragă lumea în înşelare. Că
prin tăria cuvântului şi prin mulţimea minunilor ai închis gurile
ritorilor mult-vorbitori, cântându-I lui Dumnezeu cel în Treime lăudat:
Aliluia.
                                               Icosul 2:

                 Şi după moartea ta ai fost prigonit de cărturarii şi preoţii
slujitori ai papei, care nu voiau să recunoască sfinţenia ta şi darul dat
ţie de Dumnezeu prin neputrezirea sfintelor tale moaşte, care stătuseră
în pământ mai mult de doi ani şi fuseseră descoperite întregi şi
binemirositoare. Trupul tău binecuvântat a fost îngropat iarăşi în
pământ, spre mâhnirea credincioşilor, dar nu după multă vreme a fost
pus în biserică spre închinare, spre bucuria celor care te lăudau,
zicând:

Bucură-te, că prigonitorii sfintelor tale moaşte au fost ruşinaţi,
Bucură-te, că prin neputrezirea trupului te-ai arătat templu al
Duhului Sfânt,
Bucură-te, semn de netăgăduit al Învierii Mântuitorului Hristos,
Bucură-te, mustrătorule al celor care defaimă predaniile Sfinţilor
Părinţi,
Bucură-te, că prin minuni ai ruşinat propovăduirea catolicilor,
Bucură-te, că pe hoţul care a spart geamul raclei tale l-ai pedepsit,
Bucură-te, cel ce îi pedepseşti pe cei care batjocoresc Biserica lui
Hristos,
Bucură-te, aprig duşman al schismelor şi ereziilor,
Bucură-te, îndreptător al celor rătăciţi pe calea adevărului,
Bucură-te, că pe mulţi i-ai adus la cunoaşterea dreptei credinţe,
Bucură-te, povăţuitorule al preoţilor pe calea mărturisirii
adevărului,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                           Condacul 3

                        Cine poate spune mulţimea minunilor tale, robule al lui
Dumnezeu? Că poporul te laudă , mulţumindu-ţi pentru grabnicul tău
ajutor, că nu s-a pomenit să alerge cineva la tine şi să rămână fără
răspuns. Şi, pentru aceasta, Îi cântăm Celui ce te-a încununat: Aliluia!
                                            Icosul 3:

        Te-ai arătat omului care voia să aducă la mânăstirea ta zece
capre, ca mulţumire pentru ajutorul primit de la tine, şi i-ai arătat
drumul, ca să nu se rătăcească. Şi când te-ai făcut nevăzut, el a înţeles
purtarea ta de grijă, că şi după moarte ai primit puterea de a fi călăuză
creştinilor. Pentru aceasta ţi-a cântat unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce ne arăţi calea spre Împărăţia Cerurilor,
Bucură-te , că primeşti laudele noastre precum Hristos cei doi
bani ai văduvei,
Bucură-te, nădejde a celor ispitiţi de deznădejde,
Bucură-te, lumină cerească care luminezi vieţile noastre,
Bucură-te , că alungi îndoiala de la cei slabi în credinţă,
Bucură-te, că pelerinii simt chemarea ta şi se grăbesc să ajungă la
tine,
Bucură-te, că mânăstirea ta, Noul Ierusalim, s-a arătat comoară
duhovnicească,
Bucură-te, îndrumător al monahilor pe calea muceniciei fără de
sânge
Bucură-te, că împreună cu Sfântul Spiridon eşti surpător al
ereziilor,
Bucură-te, că împreună cu Dionisie ocrotitor eşti al drept
credincioşilor,
Bucură-te, că ai binecuvântat pământul Zakintului,
Bucură-te, că nu doar insulele , ci tot pământul grecesc te
cinsteşte,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                         Condacul 4:

          Să alerge mulţimea bolnavilor spre ajutorul ceresc, să caute cei
istoviţi din pricina durerilor spre Sfântul Gherasim, care s-a arătat
doctorie dumnezeiască, nou şarpe de aramă ridicat de Dumnezeul lui
Moise în pustia sufletelor noastre, şi să îi cântăm Celui ce l-a acoperit
cu mulţime de daruri: Aliluia.

                                           Icosul 4 :

          Pe negustorul cu mâna bolnavă nu l-ai lăsat să alerge prin ţări
străine după ajutorul doctorilor cu nume mare, ci l-ai chemat la
mânăstirea ta din Kefalonia. Şi, atingându-se de racla ta, după ce s-a
rugat cu credinţă, a dobândit tămăduire. Şi, împreună cu soţia sa, I-a
mulţumit lui Dumnezeu, pentru care noi îţi zicem unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce auzi rugăciunile bolnavilor,
Bucură-te, că ai primit de sus darul tămăduirilor,
Bucură-te, far spre care se îndreaptă mulţimea celor suferinzi,
Bucură-te, cel ce vii în întâmpinarea celor apăsaţi de boală,
Bucură-te, doctor ceresc care îi cercetezi pe bolnavi,
Bucură-te , că îi păzeşti pe credincioşi de doctorii cei nepricepuţi,
Bucură-te, că goneşti frica celor ce se tem de doctori,
Bucură-te, că stingi focul durerilor de nesuportat,
Bucură-te, că îi ajuţi pe cei pe care nu îi vindeci să rabde fără să
cârtească,
Bucură-te, scăpare a celor care nu mai aşteaptă ajutor de la
oameni,
Bucură-te, că în ceasul morţii veghezi sufletele care părăsesc
această lume,
Bucură-te, îngrijitor al celor care îi îngrijesc pe bolnavi,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                           Condacul 5:

          Minune nemaiauzită s-a arătat prin tine, sfinte, că prin femeia
stăpânită de duhul necurat care voia să o arunce în apă şi să o înece ai
ţinut-o prin rugăciunile tale deasupra apei. Şi le-ai cerut maicilor să
alerge să o ajute, iar ele, găsind-o stând deasupra apei ca pe uscat şi
văzând că se tămăduise, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia.

                                       Icosul 5 :

            "Gherasime, mă arzi ca un foc, voi pleca, căci m-au ajuns
flăcările pe care le scoţi din tine", a strigat diavolul prin gura tinerei
care fusese adusă la racla cu sfintele tale moaşte, mărturisind darul dat
ţie de Dumnezeu. Şi tânăra, tămăduindu-se, ţi-a adus mulţumiri cu
inima zdrobită, zicându-ţi unele ca acestea:

Bucură-te, cuvioase, că mare este darul dat ţie de sus,
Bucură-te, că cei chinuiţi de diavol primesc uşurare prin tine,
Bucură-te, prigonitorule al duhurilor celor necurate,
Bucură-te, lumina care goneşti întunericul,
Bucură-te, rugător pentru cei pentru care nu are cine să se roage,
Bucură-te, primind cuvintele de mulţumire de la cei pe care i-ai
ajutat,
Bucură-te, că ai ţinut-o deasupra apei pe femeia îndrăcită,
Bucură-te , că ai vindecat-o prin rugăciunile tale,
Bucură-te, că maicile au cunoscut puterea rugăciunilor tale,
Bucură-te, ca prin această minune le-ai îndemnat să recunoască
sfinţenia ta,
Bucură-te, că atunci sfintele tale moaşte au fost puse spre
închinare,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                     Condacul 6:

         Văzând cum unii creştini biruiţi de deznădejde au fost ispitiţi de
gândul sinuciderii, ai venit în ajutorul lor în chip minunat,
îndemnându-i să lepede cugetele drăceşti şi să îi cânte lui Dumnezeu:
Aliluia.

                                             Icosul 6:

            Pe tânărul îndrăcit care vroia să-şi pună capăt zilelor şi s-a
aruncat din clopotniţa nu numai că l-ai ţinut în viaţă, ci l-ai şi tămăduit
de suferinţa sa, izgonind pe diavol. Iar pe cei care s-au temut că, din
pricina căderii, tânărul va muri i-ai întărit în credinţa în Dumnezeu,
pentru care ai zis către tine unele ca acestea:

Bucură-te, că strici urzelile diavoleşti,
Bucură-te, că tânărul care s-a aruncat din clopotniţa nu a murit,
Bucură-te, că l-ai scos nevătămat din gura iadului,
Bucură-te, că îi fereşti pe creştini de păcatul sinuciderii,
Bucură-te, sfinte, care te rogi pentru toată lumea,
Bucură-te, că nu te scârbeşti de patimile noastre,
Bucură-te, că ne arăţi calea lepădării de patimi,
Bucură-te, că ne chemi la războiul duhovnicesc,
Bucură-te, mustrătorule al leneviei şi iubirii de sine,
Bucură-te, că aduci lumina în minţile întunecate,
Bucură-te, că cei pe care i-ai scăpat din ghearele iadului îţi
mulţumesc,
Bucură-te, apus al disperării şi răsărit al nădejdii,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                              Condacul 7:

 "Crucea este armă nebiruită, sabie cu două tăişuri", striga
copilul chinuit de diavol, muşcând crucea ta pe care o ţinea preotul
care citea rugăciuni în faţa sfintelor tale moaşte. Şi diavolul, strigând
că nu poate suferi puterea ta, a plecat, iar copilul i-a cântat Domnului:
Aliluia.

                                           Icosul 7:

           Mult au suferit părinţii lui Spiridon, căznindu-l pe copilul lor
stăpânit de diavol cum îţi spunea cuvinte hulitoare. Dar, având în
sufletele lor nădejdea în Dumnezeu şi ştiind mulţimea minunilor tale,
au stăruit în rugăciune şi rugăciunea le-a fost ascultată. Iar noi,
crezând că vii în ajutorul tuturor celor care se roagă ţie cu credinţă, îţi
aducem aceste puţine laude:

Bucură-te , cel ce lui Spiridon i-ai luminat copilăria,
Bucură-te, că ai împlinit rugăciunile părinţilor lor,
Bucură-te, cel ce ai şters mulţimea lacrimilor lor,
Bucură-te, ca prin nevoinţa ta ai primit putere împotriva
demonilor,
Bucură-te, că puterea crucii ţi-a fost pavăza în ispite,
Bucură-te, că cei ce sărută crucea ta iau binecuvântare,
Bucură-te, chemarea pe calea cea îngustă a mântuirii,
Bucură-te, pilda de nevoinţă şi îndreptar de rugăciune,
Bucură-te, că ne înveţi să iubim nevoinţa,
Bucură-te, că te-ai asemănat pustnicilor din vechime,
Bucură-te, că împreună cu aceştia te rogi pentru noi păcătoşii,
Bucură-te, că ne călăuzeşti spre Ierusalimul cel de sus,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                        Condacul 8:

             Prin gura femeii paralitice din Etolia s-a auzit duhul necurat
zicându-ţi: "Nu am putere asupra ta, căci prin rugăciune te faci
foc pe deplin". Iar tu i-ai dat tămăduire bolnavei şi împreună cu
părinţii săi, aceasta I-a adus Domnului cântarea de mulţumire: Aliluia.
                                              Icosul 8:

          Nu te-ai scârbit de femeia îndrăcită, care te blestema în fel şi
chip, ci ţi-a fost milă de ea, că mult pătimise din lucrarea diavolului.
Şi, plecând urechile la rugăciunea îndureratului ei bărbat, ai vindecato,
pentru care au plecat din mânăstirea ta mulţumindu-ţi pentru ajutor
şi zicându-ţi unele ca acestea:

Bucură-te, foc ceresc care îi arzi pe diavoli,
Bucură-te, că pe cei care ajung la sfintele tale moaşte îi
binecuvântezi,
Bucură-te, că pe cei care nu pot ajunge la tine îi ajuţi după
credinţa lor,
Bucură-te, tămâie cu bun miros care alungi demonii,
Bucură-te, că risipeşti puterea farmecelor,
Bucură-te, cel ce ne fereşti de răutăţile duşmanilor,
Bucură-te, că în faţa ta vrăjitorii se arată neputincioşi,
Bucură-te, că până la sfârşitul vremurilor vei lupta împotriva lor,
Bucură-te, că întăreşti în răbdare rudele celor îndrăciţi,
Bucură-te, că în ispite aduci alinare sufletelor lor,
Bucură-te, glas care cântă laude Dumnezeului celui viu,
Bucură-te, că pomenirea numelui tău le este rana demonilor,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                        Condacul 9:

           Doi ani de zile au pătimit cei doi fraţi îndrăciţi din Mavrata, şi
prin rugăciunile tale cu îngerii întunericului au plecat, zicând: "Ne-ai
ars, nu mai putem sa rămânem mai mult". Iar noi, cunoscând
puterea dată ţie de la Dumnezeu, Îl lăudam şi cu mulţumire Îi cântăm:
Aliluia.
                                                 Icosul 9:

    "Mamă, dezleagă-mă", a zis către mama sa tânărul care fusese
legat pentru tulburarea făcută din pricina demonului care îl stăpânea.
Căci, căutând ajutor de la doctori, a rămas neajutorat, dar cerând
ajutor de la tine a aflat izbăvire şi, tămăduindu-se, ţi-a cântat unele ca
acestea:

Bucură-te, cel ce ai vestit bucuria mamei credincioase şi fiului ei,
Bucură-te, cel ce ai adus liniştea în sufletele lor chinuite,
Bucură-te, că pe tatăl cel necredincios l-ai chemat spre lumina
adevărului,
Bucură-te, că mulţi părinţi se roagă ţie pentru copiii lor,
Bucură-te, că nu au rămas ruşinaţi cei care au nădăjduit în
ajutorul tău,
Bucură-te, că pe fraţii din Mavrata nu i-ai lăsat să se chinuiască,
Bucură-te, că ai dezlegat legăturile cu care îi legaseră diavolii,
Bucură-te, că rudeniile care îi legaseră cu lanţuri şi funii s-au
minunat,
Bucură-te, că dezlegându-i pe fraţi L-au slăvit pe Dumnezeu,
Bucură-te, că părinţii acestor fraţi mult au postit pentru a-i ajuta,
Bucură-te, că îi povăţuieşti pe părinţi să stăruiască în rugăciune,
Bucură-te, că prin rugăciunile părinţilor îi ajuţi pe fiii lor,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                    Condacul 10:

            Ajungând în faţa judecătorului, creştinul cel nevinovat nu s-a
lăsat biruit de deznădejde, ci a aşteptat lucrarea ta, ocrotitorule al celor
năpăstuiţi. Şi având loc în vremea judecăţii un cutremur de pământ,
cel care îl nedreptăţise a fost cuprins de frica morţii şi şi-a recunoscut
păcatul, iar creştinul I-a mulţumit Domnului, zicând: Aliluia!

                                        Icosul 10:

            Ne-a cerut Mântuitorul Hristos să îi binecuvântăm pe cei care
ne blesteamă şi să îi iubim pe cei care ne fac rău, dar suntem slabi în
credinţă şi răutăţile vrăjmaşilor noştri ne covârşesc. Pentru aceasta
cădem către tine, Sfinte Gherasime, cerând să vii în ajutorul celor
nedreptăţiţi, şi să te lăudăm aşa:

Bucură-te, că pe creştinul cel nevinovat l-ai ajutat,
Bucură-te, că judecătorul i-a făcut dreptate celui năpăstuit,
Bucură-te, că stai împotriva pârâşilor care nu au frică de
Dumnezeu,
Bucură-te, judecător ceresc care împarţi dreptatea,
Bucură-te, că ne înveţi să biruim răutatea prin bunătate,
Bucură-te, că ne îndemni să alegem iubirea în locul urii,
Bucură-te, împăciutorule al celor care se vrăjmăşesc,
Bucură-te , că aduci pacea în casele creştinilor,
Bucură-te, că pe părinţi îi împaci cu fiii lor,
Bucură-te, că alungi tulburarea din mânăstiri,
Bucură-te, că pe cei prigoniţi pentru credinţa lor îi întăreşti,
Bucură-te, că şi noi mărturisim harismele tale,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                          Condacul 11:

           Ajungând la mânăstirea ta, soldatul Decaneos nu a vrut să ţi se
închine, ci te-a batjocorit, dispreţuindu-i pe cei care se rugau ţie pentru
ajutor. Dar degrabă l-a ajuns mânia lui Dumnezeu, că a murit de
moarte năpraznică, fără să îţi mai ceară iertare şi fără să Îi cânte celui
ce poartă de grija tuturor: Aliluia.

                                            Icosul 11:

   Lumea aceasta, iubitoare de desfrâu şi de apostazie, îi prigoneşte pe
iubitorii de Dumnezeu, batjocorindu-i pentru credinţa lor. Şi mulţimea
ispitelor i-ar doborî la pământ, dacă nu ar fi ocrotiţi de Dumnezeu şi
dacă nu ar fi călăuziţi de ajutorul Maicii Domnului şi al tuturor
sfinţilor. Iar noi, cei care ştim minunile tale, îţi cântăm:

Bucură-te, că prin mustrarea celor necredincioşi ne fereşti de
păcatul necredinţei,
Bucură-te, primind rugăciunile celor ce se roagă ţie pentru rudele
lor,
Bucură-te, ajutându-i pe copii pentru rugăciunile părinţilor lor,
Bucură-te, ajutându-i pe părinţi pentru rugăciunile copiilor
credincioşi,
Bucură-te, mustrătorule al celor care au minţile întunecate de
păcat,
Bucură-te, că, în viaţă fiind, ai chemat oamenii să se spovedească
Bucură-te, că şi acum ne îndrepţi paşii spre Taina Spovedaniei,
Bucură-te, că cei ce se roagă ţie leapădă frica de spovedanie,
Bucură-te , împreună-rugător cu duhovnicii pentru îndreptarea
ucenicilor lor,
Bucură-te, chip al povăţuitului desăvârşit
Bucură-te, biruitorule al patimilor, că îi ridici pe cei căzuţi,
Bucură-te, călăuzitorule al păstorilor pentru rugăciunile celor
păstoriţi,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                           Condacul 12:

    Vrând soldaţii italieni să distrugă mânăstirea ta, te-ai arătat întrun
nor mare, alungând duşmanul spre bucuria călugărilor şi a
creştinilor dreptcredincioşi. Ai făcut de ruşine puterea celor puternici
şi i-ai înălţat pe cei smeriţi, care I-au cântat lui Dumnezeu cu evlavie:
Aliluia.
                                               Icosul 12:

      Necazuri de tot felul ne împresoară şi furtuna ispitelor se abate
asupra noastră, sfinte Gherasime. Dar credem ca nu ne vei lăsa
singuri, ci vei veni în ajutorul nostru,cerând de la Dumnezeu pentru
noi cele ce ne sunt cu adevărat de folos. Şi pentru aceasta îţi zicem:

Bucură-te, cel ce păzeşti mânăstirea ta din Kefalonia de toate
relele,
Bucură-te, că ai stat împotriva soldaţilor rău-credincioşi
Bucură-te, că prin arătarea ta ai umplut sufletele lor de teama,
Bucură-te, că prin rugăciunea ta au fost biruiţi,
Bucură-te, trâmbiţa care vesteşti înfrângerea duşmanilor,
Bucură-te, arma aducătoare de biruinţa ostaşilor dreptcredincioşi,
Bucură-te, că şi acum păzeşti casele creştinilor care te cinstesc,
Bucură-te, liman al celor greu încercaţi de primejdii,
Bucură-te, scut al celor care prăznuiesc pomenirea ta,
Bucură-te , risipitorule al duhurilor care ne ispitesc,
Bucură-te, că dai cele de trebuinţă celor ce se roagă ţie,
Bucură-te, rugător neobosit în faţa tronului Sfintei Treimi,
Bucură-te, Sfinte Gherasime, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!

                                     Condacul 13:

          O Sfinte Gherasime, lauda Kefaloniei şi cunună a bisericii lui
Hristos, vino degrabă în ajutorul nostru, al celor necăjiţi, întristaţi şi
deznădăjduiţi şi roagă-te pentru noi ca Bunul Dumnezeu să ne ridice
povara încercărilor care ne apasă şi să ne dea tărie în credinţă, ca să Îi
cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de 3 ori, apoi Icosul 1 si
Condacul 1, apoi rugăciunea aceasta:)

                                      Rugăciune

         Sfinte Gherasim, robule al lui Hristos, cel ce ai strălucit înaintea
oamenilor ca lumina în întuneric, care ai călăuzit poporul spre
cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, primeşte de la noi această puţină
rugăciune. Vezi, Sfinte, durerile noastre. Vezi necazurile care ne
apasă. Vezi mulţimea ispitelor care ne învăluiesc neîncetat. Roagă-te
lui Dumnezeu pentru noi, aşa cum te-ai rugat pentru mulţimea
credincioşilor care mărturisesc minunile tale. Mare dar ne-a făcut nouă
Domnul prin neputreziciunea sfintelor tale moaşte. Că ne-am întărit în
credinţă auzind că bolnavii care s-au atins de racla ta au fost vindecaţi
şi că i-ai alungat pe diavoli de la cei îndrăciţi.
O, Sfinte Gherasim, precum ai scăpat insula Kefaloniei, cum ai
scăpat-o de jugul agarenilor şi de multe necazuri, tot aşa ajută-ne şi pe
noi. Am căutat uşurare prin puterile noastre, dar nu am aflat. Am
căutat ajutor de la oameni , dar am rămas nemângâiaţi. La tine venim,
sfinte, nădăjduind că nu ne vei ruşina. Ci ne vei da cele de trebuinţă,
arătându-ne care este calea pe care trebuie să mergem.
Ştim că dacă în viaţă alegem după voia noastră cea rea
rămânem lipsiţi de ajutorul dumnezeiesc. Roagă-te pentru noi, tu,
sfinte, să cunoaştem şi să facem voia lui Dumnezeu, ca să ajungem în
raiul cel preadulce, în care tu Îl lauzi pe Dumnezeu cu toţi sfinţii şi cu
toate puterile cereşti , în vecii vecilor. Amin.

             Rugăciunea pentru izbăvirea celui îndrăcit

                 Sfinte Gherasim, podoabă a Kefaloniei şi ocrotitorule al
ortodocşilor, primeşte puţina mea rugăciune pentru (numele), care
mult se chinuieşte. Ştiu că ai primit darul de a-i ajuta pe cei chinuiţi de
duhurile necurate, şi pentru aceasta te rog să îi dezlegi de legăturile
diavoleşti cu care este legat. Arată-ţi şi acum puterea, sfinte, ajutând
această făptură care mult pătimeşte. Ştiu că pe tânărul care vroia să îşi
curme viaţa, aruncându-se din clopotniţă, nu doar că l-ai ţinut în viaţă,
ci l-ai şi izbăvit de diavolul care îl chinuia. Ştiu că pe femeia pe care
diavolul voia sa o înece ai ţinut-o în chip minunat deasupra apei până
ce maicile au venit să o ajute. Şi nu numai că nu a murit, dar prin
rugăciunile tale a şi scăpat din ghearele diavolului care o chinuia.
Mare este durerea părinţilor care suferă copiii pătimind, mare
este durerea rudelor când un om este bântuit de duhurile necurate.
Vezi durerea inimii mele, sfinte nu mă lăsa. Ştiu că rugăciunea inimii
mele, Sfinte, nu mă lăsa. Ştiu că rugăciunea mea este slabă, dar nu
pentru credinţa mea, ci pentru iubirea ta faţă de neamul creştinesc te
rog cu inima zdrobită : îndură-te, sfinte, şi alungă de la (numele) toată
lucrarea drăcească , pentru ca el, cunoscând puterea dumnezeiască, să
ducă o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu până la sfârşitul vieţii sale,
mulţumindu-ţi pentru ajutorul primit şi lăudându-l pe Dumnezeu, Cel
ce este minunat întru Sfinţii Săi. Amin.

                    Rugăciunea celui chinuit de diavol

      Sfinte Gherasime, mare făcătorule de minuni, vezi necazul meu
şi durerile mele. Roagă-te pentru mine lui Hristos Dumnezeu, ca să
ridice povara care mă apasă. Ajută-mă, sfinte, ajută-mă că nu cer
desfătări lumeşti, ci cer să fiu izbăvit din lanţurile diavolului. Nu te
scârbi de mine, păcătosul , ci vino în ajutorul meu.
Am auzit de mulţimea minunilor tale, Sfinte, şi cred lui Hristos
că nu vei trece cu vederea cererea mea. Da, Cuvioase părinte
Gherasim, ajută-mă , nu mă lăsa. Alungă norii deznădejdii de la
sufletul meu. Alungă-l pe necuratul diavol, care mă împinge să fac
lucruri necuvioase şi să spun cuvinte de ocară. Stai în ajutorul meu ,
sfinte, şi ajută-mă să dobândesc sănătate trupească. Primeşte puţina
mea rugăciune, ca eu, scăpând din lanţurile
diavolului celui urâtor de oameni, să mă ridic
din groapa în care zac şi să pun început bun
mântuirii, slăvind în vecii vecilor Treimea cea
de o fiinţă şi nedespărţită, pe Tatăl, pe Fiul şi pe
Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.
Apoi se face otpustul.
                                   

                        Racla cu Moaştele Sfântului Gherasim
                                        Kefalonitul.