Pagini

30 ianuarie 2015

SFINŢII TREI IERARHI: VASILE CEL MARE, GRIGORIE TEOLOGUL ŞI IOAN GURĂ DE AUR

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfinţilor Trei Ierarhi, cei ce dănţuiţi ca nişte făclii nestinse în jurul tronului Treimi şi aduceţi jertfe de rugăciuni pentru toată lumea, cereţi pace lumii, întărire credinţei dreptmăritoare şi picuraţi în sufletele noastre lumina înţelepciunii, ca să lăudăm praznicul vostru cel preaminunat.
Astăzi Biserica se găteşte în veşmânt de sărbătoare, ca să întâmpine cu laude îngereşti pe cei stâlpi ai săi, pe luminătorii lumii, cei număraţi în ceata Apostolilor pentru vrednicia propovăduirii. Aceştia sunt roţile cele de foc, care au ars toate paiele cugetării pământeşti, purtând sufletele lor ca nişte caruri ale faptelor bune spre înălţimile nevăzute ale Treimii. Aceştia sunt trâmbiţele Bisericii care au vestit tuturor apropierea zilei nesfârşite ale Împăratului slavei. Să lăudăm şi noi pe cările cele de aur ale dogmelor dumnezeieşti, păstrate ca o moştenire scumpă în vistieria Bisericii, vasele cele lucrate spre cinstea Ziditorului, râurile pururea curgătoare ale înţelepciunii celei de sus, întărirea Bisericii cu cinstitele dogme, turnurile cuvintelor înţelepciunii, întru care ne adăpostim noi de mânia ereziilor, icoanele cele sfinţite ale frumuseţii Chipului dumnezeiesc, veselia cea neîngrădită a îngerilor, corturile slavei dumnezeieşti, cărările cele drepte ale înţelepciunii. Către aceştia să strigăm cu nădejde, cerând printrânşii mila cea dumnezeiască: Sfinte Vasile cel Mare, cununa de laudă a Bisericii, cel ce te-ai arătat nebiruit apărător de toată erezia cea stricătoare a cetăţii sufletelor, cu îndrăzneala ta către Mântuitorul Hristos, fă să fie păzită şi cetatea sufletului meu de greaua prigonire a gândurilor rele. Sfinte Grigorie, cuvântătorule de Dumnezeu, cel ce te-ai făcut vas al teologiei celei înalte, îndulcind inimile şi minţile tuturor cu nectarul înţelepciunii dumnezeieşti, varsă măcar o picătură şi peste inima mea ce pururea se adapă cu băutura amărăciunii păcatelor. Sfinte Ioane Gură de Aur, cel ce ai fost următor glasului Cuvântului, din gura ta cea dumnezeiască izvorând cuvânt de îndreptare pentru cei greşiţi, stând acum înaintea tronului lui Hristos, apleacă-L spre milă, ca să ne dea nouă cuvânt de iertare şi să potolească prin al Său dumnezeiesc cuvânt valurile ispitelor care ne împresoară, îndemnându-ne a striga şi noi cu glas smerit ca Petru Apostolul. Ca unul ce ai străbătut calea prigonirilor cu gând tare şi ai luat de la Hristos cununa răbdării, pe mine, mie, celui pururea prigonit de fiarele patimilor deschide-mi uşile milostivirii, ca să aflu scăpare de toată vătămarea ispitelor. Ca unii ce străluciţi în vistieria Bisericii ca nişte podoabe minunate, împodobiţi şi inima noastră cea săracă de gânduri bune cu dumnezeieştile voastre cugetări, ca acoperindu-ne cu veşmântul cuvintelor voastre să strigăm cu mulţumire: Bucură-te, treime de arhierei, propovăduitoare a Treimii Celei neajunse de gând, ridică şi mintea noastră la înălţimea înţelegerilor dumnezeieşti ! Cei trei luminători ai Bisericii, care purtându-şi mintea în corabia inimii au călătorit pe marea înţelepciunii Duhului Sfânt şi au potolit valurile ispitelor, despărţindu-le cu toiagul rugăciunii spre a face poporului trecere binecuvântată printre veacuri,să ne povăţuiască şi pe noi la limanul Cuvântului, îndulcind mare cea amară a ispitelor acestei vieţi.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.