"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
Veniţi toţi iubitori de înţelepciunea Cuvântului să ne adăpăm din destul din izvoarele Duhului şi să cinstim cu minunate cununi de laudă pe oglinda tainelor dumnezeieşti, pe mintea cea înţeleaptă a Bisericii, pe călăuzitorul imnografilor spre înălţimile dumnezeieşti ale slavei negrăite, pe cel ce ca un luceafăr străluceşte în mijlocul grăitorilor de Dumnezeu, pe CUVIOSUL IOAN DAMASCHIN. Cu ce cuvânt vrednic vom înfăţişa măreţia lucrării tale în via lui Hristos? Cum te vom numi pe tine, Cuvioase Părinte, nou Ioan Gură de Aur, căci ai împodobit Biserica în chip minunat cu strălucirile cuvintelor tale insuflate de Duhul ? Sau poate prieten al marelui Vasile, căci cu înţelepciunea ta cea negrăită ai aşezat Biserica pe temelia dreptei credinţe şi cinstiri de Dumnezeu ? Cu numele, dar şi cu lucrarea te apropi de Glasul Cuvântului, propovăduind tuturor cărarea pocăinţei ca singura prin care ajungem întru bucuria Împărăţiei cerurilor. La înălţimea teologiei nepătrunse ai ajuns împreună cu ucenicul cel iubit al Cuvântului şi Maicii Domnului te-ai arătat fiu prea iubit şi prea ales, cu mireasma rugăciunilor tale desfătând toată Biserica şi alungând mirosul cel greu al păcatelor. Nu ne pricepem noi a lăuda pe cel ce cu strălucirea cuvintelor sale a luminat praznicele atâtor Sfinţi, veselind totodată şi inimile credincioşilor, cele aflat în întunericul patimilor. Bine ştiind nepriceperea noastră, cu smerenie cădem înaintea ta Părinte, rugându-te cu stăruinţe: Cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, înaintea Căruia ai dobândit îndrăzneală să lumieze şi mintea noastră neputincioasă cu raza Duhului Său, ca să-ţi strigăm ţie
,, Bucură-Te, Cuvioase Părinte Ioane Damaschin, conducătorul cetei imnografilor şi bucuria îngerilor, închipuie şi în cartea inimilor noastre pecetea iubirii dumnezeieşti, ca să mărturisim şi noi întru Duhul pe Cel Ce este Izvorul tuturor darurilor !”.
Veniţi toţi iubitori de înţelepciunea Cuvântului să ne adăpăm din destul din izvoarele Duhului şi să cinstim cu minunate cununi de laudă pe oglinda tainelor dumnezeieşti, pe mintea cea înţeleaptă a Bisericii, pe călăuzitorul imnografilor spre înălţimile dumnezeieşti ale slavei negrăite, pe cel ce ca un luceafăr străluceşte în mijlocul grăitorilor de Dumnezeu, pe CUVIOSUL IOAN DAMASCHIN. Cu ce cuvânt vrednic vom înfăţişa măreţia lucrării tale în via lui Hristos? Cum te vom numi pe tine, Cuvioase Părinte, nou Ioan Gură de Aur, căci ai împodobit Biserica în chip minunat cu strălucirile cuvintelor tale insuflate de Duhul ? Sau poate prieten al marelui Vasile, căci cu înţelepciunea ta cea negrăită ai aşezat Biserica pe temelia dreptei credinţe şi cinstiri de Dumnezeu ? Cu numele, dar şi cu lucrarea te apropi de Glasul Cuvântului, propovăduind tuturor cărarea pocăinţei ca singura prin care ajungem întru bucuria Împărăţiei cerurilor. La înălţimea teologiei nepătrunse ai ajuns împreună cu ucenicul cel iubit al Cuvântului şi Maicii Domnului te-ai arătat fiu prea iubit şi prea ales, cu mireasma rugăciunilor tale desfătând toată Biserica şi alungând mirosul cel greu al păcatelor. Nu ne pricepem noi a lăuda pe cel ce cu strălucirea cuvintelor sale a luminat praznicele atâtor Sfinţi, veselind totodată şi inimile credincioşilor, cele aflat în întunericul patimilor. Bine ştiind nepriceperea noastră, cu smerenie cădem înaintea ta Părinte, rugându-te cu stăruinţe: Cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, înaintea Căruia ai dobândit îndrăzneală să lumieze şi mintea noastră neputincioasă cu raza Duhului Său, ca să-ţi strigăm ţie
,, Bucură-Te, Cuvioase Părinte Ioane Damaschin, conducătorul cetei imnografilor şi bucuria îngerilor, închipuie şi în cartea inimilor noastre pecetea iubirii dumnezeieşti, ca să mărturisim şi noi întru Duhul pe Cel Ce este Izvorul tuturor darurilor !”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.