"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
Sfanta Parascheva in vremea domnitorilor moldoveni
In ziua de 14 octombrie, cand Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Sfanta Cuvioasa Parascheva, la Iasi are loc cel mai mare pelerinaj din tara noastra. Pelerinajul de la Iasi a depasit de multa vreme granitele tarii, la acesta venind crestini din intreaga lume. Pana sa poposeasca in Iasi, insasi Sfanta Parascheva a savarsit un pelerinaj deosebit, locuind vremelnic in cetatea Tarnova, in Belgrad si in Constantinopol.
Pelerinajul cinstitelor Moaste
In anul 1235, cinstitele Moaste ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate intr-o biserica din cetatea Tarnovo, din Bulgaria, unde au stat pana in anul 1395, cand, din pricina atacurilor otomane, au fost mutate in Belgrad. Aici au fost cinstite pana in anul 1521, cand patriarhul ecumenic Ieremia I randuieste mutarea lor in Constantinopol.
In anul 1641, cinstitele Moaste ale Cuvioasei Parascheva au fost mutate iarasi, pentru ultima data, in cetatea Iasi, vestita capitala a Moldovei. Astfel, dupa ce evlaviosul domnitor Vasile Lupu a platit toate birurile impuse de catre turci Patriarhiei Ecumenice, patriarhul Partenie I a hotarat sa-i ofere acestuia, drept recunostinta, cinstitele Moaste.
Racla cu cinstitele Moaste a fost adusa cu o corabie, pe Marea Neagra, pana in dreptul orasului Galati, iar mai apoi, pana la Iasi, a fost adusa intr-un car cu boi, urmat de o multime de preoti, monahi si credinciosi. In apropierea capitalei moldave, Moastele Sfintei Parascheva au fost intampinate de domnitorul Vasile Lupu, insotit de Sfantul Varlaam, mitropolitul Moldovei, si de episcopii de Roman si Husi.
In ziua de 13 iunie 1641, cinstitele Moaste ale Cuvioasei Parascheva au fost asezate in Biserica Sfintii Trei Ierarhi. Dupa ce au ramas neatinse de foc, in urma incendiului ce a cuprins biserica, in ziua de 26 decembrie 1888, Sfintele Moaste au fost mutate in Catedrala Mitropolitata, unde se afla si astazi.
Cum era cinstita Sfanta Parascheva, in vremea domnitorilor moldoveni ?
Inca din data de 14 octombrie 1641, cand a fost praznuita pentru prima data in tara noastra, Sfanta Parascheva s-a bucurat de o mare popularitate in randul credinciosilor, precum si in randul domnitorilor moldoveni, care i-au acordat o atentie deosebita.
Astfel, in fiecare an, sarbatoarea Sfintei Parascheva era precedata de o ceremonie speciala, deschisa de insusi domnitorul Moldovei. "Condica de ceremonii", scrisa in data de 5 noiembrie 1762, de catre logofatul Ghiorgachi, la cererea domnitorului moldovean Grigore Calimachi, descrie cu multa atentie aceasta ceremonie ce preceda sarbatoarea Cuvioasei Parascheva.
Cu o zi mai inainte de praznicul Cuvioasei Parascheva, domnnitorul Moldovei era invitat la hram de catre egumenul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi, unde se aflau pe atunci cinstitele ei Moaste. Egumenul venea la domnitor, cu daruri, pentru a-l ruga sa participe la maretul praznic ce urma.
Tot in ajunul praznicului, pe la pranz, in sunetul clopotelor, cinstitele Moaste erau luate de la locul lor si asezate in mijlocul bisericii, spre inchinare. Imediat dupa aceasta, incepea slujba vecerniei mari, la care participa si sotia domnitorului. Doamna era intampinata de egumen, cu Evanghelia. Dupa ce se termina slujba vecerniei, strana canta Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, pana ce toata lumea iesea din biserica.
Cu ocazia acestui mare praznic, slujitorii domnitorului aveau si ei sarcini bine precizate, dupa cum urmeaza: "marele vistier" trebuia sa trimita Bisericii Sfintii Trei Ierarhi, din partea domnitorului, doua lumanari mari, din ceara curata, pictate pe diafara; "marele satrar" trebuia sa amenajeze un loc special, in curtea bisericii, pentru familia domneasca; "vataful de aprozi" trebuia sa aranjeze scaunele, atat pentru domnitor, cat si pentru mitropolit.
In ziua praznicului, domnitorul venea la Biserica Sfintii Trei Ierarhi, in sunet de clopote, insotit de un mare alai domnesc. Ajungand in curtea bisericii, el era intampinat de catre mitropolit, in timp ce strana canta Axionul si Doxologia mare.
Patru preoti ridicau cinstita racla, o puneau pe umeri si inconjurau cu ea biserica. Ajungand in dreptul sau, domnitorul saruta cu evalvie Moastele Sfintei Parascheva, dupa care se miruia si punea un dar de bani in cutia milei. Imediat dupa aceasta, se intra in biserica si se incepea Sfanta Liturghie.
Cinstitele Moaste ramaneau in curtea bisericii, spre inchinare, pana la cantarea numita Heruvic. In acest moment, ele erau aduse in biserica, iar dupa ce familia domneasca trecea pe sub ele, in semn de binecuvantare, erau duse in Sfantul Altar si asezate pe Sfanta Masa. Aici stateau pana dupa rugaciunea Tatal nostru, cand erau asezate la locul lor, in absida bisericii.
Prezenta domnitorului Moldovei la hramul Cuvioasei Parascheva nu era doar un semn de respect fata de domnitorul Vasile Lupu, care adusese Sfintele ei Moaste in cetatea Iasi, ci si o datorie crestina curata.
Traditii si obiceiuri romanesti de Sfanta Parascheva-generalizate la nivel de tara,nu numai in Moldova
In lumea satelor romanesti exista o serie de interdictii si recomandari pentru aceasta zi sfanta. Se interzicea spre exemplu aprinderea focului in vatra, spalatul rufelor sau cusutul hainelor, crezandu-se ca daca nu respecti aceste interdictii iti vor aparea negi pe mana sau diferite boli de piele. In schimb, ziua Sfintei Parascheva este o sarbatoare care trebuia tinuta cu mic si mare de catre intreaga comunitate a satelor: fetele pentru a avea soarta binevoitoare in iubire si parte de un sot bun, dar si pentru a fi cinstite precum a fost sfanta. Batranii tin sarbatoarea pentru belsug si sanatate.
Se crede ca in apropierea sarbatorii, Sfanta Paraschieva se arata in visele multora, uneori pentru alinarea celor bolnavi sau in suferinte sufletesti, alteori pentru a-i dojeni pe cei care fac rau.
De sfanta Parascheva se posteste, insa unele alimente precum pepenele rosu, nucile, poamele negre sau cele cu cruce sunt interzise a fi consumate. Se spune in schimb ca este bine ca femeile care urmeaza sa aduca prunci pe lume sa imparta din bucatele lor copiilor sarmani pentru a avea o nastere fara dureri si a primi alinarea Sfintei. Mai mult, copilul care va veni pe lume va fi protejat de Sfanta Parascheva si ferit de boala trupului.
In aceasta zi este si praznic pentru sufletul celor trecuti pe lumea cealalta. Gospodinele impart lipii si must nou, dar si alte bucate.
Ziua Sfintei Parascheva este in traditia populara si prilej pentru previziuni legate de vreme. Daca ziua este frumoasa, senina si cu soare, tot astfel va fi si vremea cu prilejul celorlalte mari sarbatori de peste an. Daca ziua este innorata si ploioasa, va fi innorat si in celelalte sarbatori de peste an. Pe de alta parte, in cazul in care in zilele de dinaintea sarbatorii ploaia s-a lasat asteptata, iarna va veni in mod neasteptat, spun inteleptii satului…
Pastorii obisnuiesc sa faca si ei predictii ale vremii in dimineata zilei de Sfanta Parascheva, aducand valente pastorale sarbatorii. Daca oile dorm stranse, una langa alta, pastorii stiu ca ii asteapta o iarna grea, cu troiene inalte de zapada. Daca oile dorm imprastiate, iarna va fi blanda. Tot pastorii trebuie sa aiba grija sa nu ciopleasca nimic in aceasta zi sfanta daca nu isi doresc ca mieii sa iasa tarcati. Odata ce aceasta sarbatoare trece si vara este ingropata definitiv, se da drumul noilor activitati pastorale: turmele sunt pregatite pentru iernat, iar berbecii sunt lasati laolalta cu oile, pentru prasila.
Intreg albumul foto aici:
http://ro.netlog.com/artasireligie/photo/setid=...-
In ziua de 14 octombrie, cand Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Sfanta Cuvioasa Parascheva, la Iasi are loc cel mai mare pelerinaj din tara noastra. Pelerinajul de la Iasi a depasit de multa vreme granitele tarii, la acesta venind crestini din intreaga lume. Pana sa poposeasca in Iasi, insasi Sfanta Parascheva a savarsit un pelerinaj deosebit, locuind vremelnic in cetatea Tarnova, in Belgrad si in Constantinopol.
Pelerinajul cinstitelor Moaste
In anul 1235, cinstitele Moaste ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate intr-o biserica din cetatea Tarnovo, din Bulgaria, unde au stat pana in anul 1395, cand, din pricina atacurilor otomane, au fost mutate in Belgrad. Aici au fost cinstite pana in anul 1521, cand patriarhul ecumenic Ieremia I randuieste mutarea lor in Constantinopol.
In anul 1641, cinstitele Moaste ale Cuvioasei Parascheva au fost mutate iarasi, pentru ultima data, in cetatea Iasi, vestita capitala a Moldovei. Astfel, dupa ce evlaviosul domnitor Vasile Lupu a platit toate birurile impuse de catre turci Patriarhiei Ecumenice, patriarhul Partenie I a hotarat sa-i ofere acestuia, drept recunostinta, cinstitele Moaste.
Racla cu cinstitele Moaste a fost adusa cu o corabie, pe Marea Neagra, pana in dreptul orasului Galati, iar mai apoi, pana la Iasi, a fost adusa intr-un car cu boi, urmat de o multime de preoti, monahi si credinciosi. In apropierea capitalei moldave, Moastele Sfintei Parascheva au fost intampinate de domnitorul Vasile Lupu, insotit de Sfantul Varlaam, mitropolitul Moldovei, si de episcopii de Roman si Husi.
In ziua de 13 iunie 1641, cinstitele Moaste ale Cuvioasei Parascheva au fost asezate in Biserica Sfintii Trei Ierarhi. Dupa ce au ramas neatinse de foc, in urma incendiului ce a cuprins biserica, in ziua de 26 decembrie 1888, Sfintele Moaste au fost mutate in Catedrala Mitropolitata, unde se afla si astazi.
Cum era cinstita Sfanta Parascheva, in vremea domnitorilor moldoveni ?
Inca din data de 14 octombrie 1641, cand a fost praznuita pentru prima data in tara noastra, Sfanta Parascheva s-a bucurat de o mare popularitate in randul credinciosilor, precum si in randul domnitorilor moldoveni, care i-au acordat o atentie deosebita.
Astfel, in fiecare an, sarbatoarea Sfintei Parascheva era precedata de o ceremonie speciala, deschisa de insusi domnitorul Moldovei. "Condica de ceremonii", scrisa in data de 5 noiembrie 1762, de catre logofatul Ghiorgachi, la cererea domnitorului moldovean Grigore Calimachi, descrie cu multa atentie aceasta ceremonie ce preceda sarbatoarea Cuvioasei Parascheva.
Cu o zi mai inainte de praznicul Cuvioasei Parascheva, domnnitorul Moldovei era invitat la hram de catre egumenul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi, unde se aflau pe atunci cinstitele ei Moaste. Egumenul venea la domnitor, cu daruri, pentru a-l ruga sa participe la maretul praznic ce urma.
Tot in ajunul praznicului, pe la pranz, in sunetul clopotelor, cinstitele Moaste erau luate de la locul lor si asezate in mijlocul bisericii, spre inchinare. Imediat dupa aceasta, incepea slujba vecerniei mari, la care participa si sotia domnitorului. Doamna era intampinata de egumen, cu Evanghelia. Dupa ce se termina slujba vecerniei, strana canta Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, pana ce toata lumea iesea din biserica.
Cu ocazia acestui mare praznic, slujitorii domnitorului aveau si ei sarcini bine precizate, dupa cum urmeaza: "marele vistier" trebuia sa trimita Bisericii Sfintii Trei Ierarhi, din partea domnitorului, doua lumanari mari, din ceara curata, pictate pe diafara; "marele satrar" trebuia sa amenajeze un loc special, in curtea bisericii, pentru familia domneasca; "vataful de aprozi" trebuia sa aranjeze scaunele, atat pentru domnitor, cat si pentru mitropolit.
In ziua praznicului, domnitorul venea la Biserica Sfintii Trei Ierarhi, in sunet de clopote, insotit de un mare alai domnesc. Ajungand in curtea bisericii, el era intampinat de catre mitropolit, in timp ce strana canta Axionul si Doxologia mare.
Patru preoti ridicau cinstita racla, o puneau pe umeri si inconjurau cu ea biserica. Ajungand in dreptul sau, domnitorul saruta cu evalvie Moastele Sfintei Parascheva, dupa care se miruia si punea un dar de bani in cutia milei. Imediat dupa aceasta, se intra in biserica si se incepea Sfanta Liturghie.
Cinstitele Moaste ramaneau in curtea bisericii, spre inchinare, pana la cantarea numita Heruvic. In acest moment, ele erau aduse in biserica, iar dupa ce familia domneasca trecea pe sub ele, in semn de binecuvantare, erau duse in Sfantul Altar si asezate pe Sfanta Masa. Aici stateau pana dupa rugaciunea Tatal nostru, cand erau asezate la locul lor, in absida bisericii.
Prezenta domnitorului Moldovei la hramul Cuvioasei Parascheva nu era doar un semn de respect fata de domnitorul Vasile Lupu, care adusese Sfintele ei Moaste in cetatea Iasi, ci si o datorie crestina curata.
Traditii si obiceiuri romanesti de Sfanta Parascheva-generalizate la nivel de tara,nu numai in Moldova
In lumea satelor romanesti exista o serie de interdictii si recomandari pentru aceasta zi sfanta. Se interzicea spre exemplu aprinderea focului in vatra, spalatul rufelor sau cusutul hainelor, crezandu-se ca daca nu respecti aceste interdictii iti vor aparea negi pe mana sau diferite boli de piele. In schimb, ziua Sfintei Parascheva este o sarbatoare care trebuia tinuta cu mic si mare de catre intreaga comunitate a satelor: fetele pentru a avea soarta binevoitoare in iubire si parte de un sot bun, dar si pentru a fi cinstite precum a fost sfanta. Batranii tin sarbatoarea pentru belsug si sanatate.
Se crede ca in apropierea sarbatorii, Sfanta Paraschieva se arata in visele multora, uneori pentru alinarea celor bolnavi sau in suferinte sufletesti, alteori pentru a-i dojeni pe cei care fac rau.
De sfanta Parascheva se posteste, insa unele alimente precum pepenele rosu, nucile, poamele negre sau cele cu cruce sunt interzise a fi consumate. Se spune in schimb ca este bine ca femeile care urmeaza sa aduca prunci pe lume sa imparta din bucatele lor copiilor sarmani pentru a avea o nastere fara dureri si a primi alinarea Sfintei. Mai mult, copilul care va veni pe lume va fi protejat de Sfanta Parascheva si ferit de boala trupului.
In aceasta zi este si praznic pentru sufletul celor trecuti pe lumea cealalta. Gospodinele impart lipii si must nou, dar si alte bucate.
Ziua Sfintei Parascheva este in traditia populara si prilej pentru previziuni legate de vreme. Daca ziua este frumoasa, senina si cu soare, tot astfel va fi si vremea cu prilejul celorlalte mari sarbatori de peste an. Daca ziua este innorata si ploioasa, va fi innorat si in celelalte sarbatori de peste an. Pe de alta parte, in cazul in care in zilele de dinaintea sarbatorii ploaia s-a lasat asteptata, iarna va veni in mod neasteptat, spun inteleptii satului…
Pastorii obisnuiesc sa faca si ei predictii ale vremii in dimineata zilei de Sfanta Parascheva, aducand valente pastorale sarbatorii. Daca oile dorm stranse, una langa alta, pastorii stiu ca ii asteapta o iarna grea, cu troiene inalte de zapada. Daca oile dorm imprastiate, iarna va fi blanda. Tot pastorii trebuie sa aiba grija sa nu ciopleasca nimic in aceasta zi sfanta daca nu isi doresc ca mieii sa iasa tarcati. Odata ce aceasta sarbatoare trece si vara este ingropata definitiv, se da drumul noilor activitati pastorale: turmele sunt pregatite pentru iernat, iar berbecii sunt lasati laolalta cu oile, pentru prasila.
Intreg albumul foto aici:
http://ro.netlog.com/artasireligie/photo/setid=...-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.