Pagini

26 mai 2013

Sf Ioan Gura de Aur - Omul credincios trebuie sa aiba si viata curata



"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...



Nu trebuie sa ne gândim ca ne poate ajuta virtutea altora, ci noi însine sa ducem o viata virtuoasa si împotriva camatarilor ;

Plânsul dupa voia lui Dumnezeu pricinuieste mare bucurie si folos;

Cei ce se împartasesc cu nevrednicie se vatama pe ei însisi; despre milostenie; sa fugim de sminteli ;

A te pocai înseamna a savârsi fapte contrare pacatelor pe care le-ai facut; si staruinta în rugaciune ;

Crestinul care nu duce o viata foarte buna se pedepseste mai aspru ;

Nu trebuie sa cautam la fata oamenilor când ne sfatuiesc, ci sa punem la încercare cuvintele celor ce ne vorbesc; si despre Inviere, despre împaratia cerurilor si despre pedeapsa ;

Trebuie sa avem totdeauna în minte pacatele noastre si sa-L rugam pe Dumnezeu pentru ele;

Daca suntem virtuosi suntem admirati chiar de vrajmasii nostri; si despre vietuirea desavârsita

A nu te jura

A nu astepta sa fim salutati, ci de a face noi întâi aceasta; si cu smerenie

A nu blestema pe dusmani si sa stam cu frica, cu respect si în tacere în biserica

Sa fim impotriva iubitorilor de argint

Daca te lasi de lacomie, poti ajunge iute milostiv

Trebuie sa alegem binele. Dumnezeu savârseste totul. Sa cerem lui Dumnezeu necontenit si staruitor cele duhovnicesti

Este mai rau sa pierzi împaratia cerurilor, decât sa fii pedepsit cu chinurile iadului

Viata virtuoasa da stralucire, nu bogatia si puterea

Cel virtuos nu poate fi vatamat de nimeni, dar cel vicios de toti se teme si tremura

Trebuie sa multumim totdeauna lui Dumnezeu. Daca nu te departezi de grijile lumesti, nu te poti cunoaste pe tine însuti

Cel ce sta nu trebuie sa se încreada pâna la sfârsit si nici cel cazut sa nu se descurajeze

Oamenii care traiesc în desfatari si cei cu putere nu se deosebesc întru nimic de morti

Sa fim impotriva zgarcienilor si zgârcitilor

Nu trebuie sa sfatuim cu mânie, ci cu blândete pe cei ce au o parere gresita despre Dumnezeu

Cel ce vrea sa îndrepte pe cineva pe calea virtutii trebuie sa-l sfatuiasca sa savârseasca mai întâi virtutile cele mici. Tot asa trebuie sa faca si cu femeile cele iubitoare de podoabe

Nu trebuie sa plângem pe cei ce mor

In biserica, preotul tine locul apostolilor. Trebuie sa cautam sa savârsim fapte de virtute mai mult decât sa umblam dupa minuni, ca mai mare lucru este sa ai o viata virtuoasa decât facerea de minuni

Trebuie sa rabdâm orice ispita, luând ca pilda rabdarea lui Iov

Trebuie neaparat sa se strice trupurile noastre; daca nu s-ar întâmpla aceasta, s-ar petrece multe lucruri nepotrivite

Sa gandim si simtim despre milostenie si despre mila de cei nevoiasi

Nu trebuie sa ne ducem la teatrele cele rele; astfel de teatre îi fac pe oameni sa savârseasca multe fapte nechibzuite

Jugul dreptatii este usor si duce la mântuire, pe când jugul pacatului, pe lânga faptul ca este greu, ne si pierde

Sa sarbatorim în chip adevarat Domnului, îndepartându-ne de orice pacat si savârsind dumnezeiestile virtuti

Trebuie sa facem fapte potrivnice pacatelor, de vrem sa fim învredniciti de împaratia cerurilor

Despre lacomie si nedreptate. Cel ce face nedreptate este mai pagubit decât cel nedreptatit

Nu trebuie sa ne pierdem curajul si sa ne nelinistim privind la trândavia altora; gândul acesta este fara de folos

Nu este de ajuns o singura virtute pentru mântuire, ci trebuie sa cautam sa le savârsim pe toate, cu toata râvna

Dumnezeu ne-a dat porunci foarte drepte; în locul marilor bunatati pe care ni le da, trebuie sa dam celor nevoiasi dupa putere chiar neînsemnate bunatati

Despre apostoli si despre toti sfintii. Ei au stralucit mai mult prin viata si virtutea lor si prin harisme. Cea mai buna virtute este dragostea si milostenia; ele biruie fecioria

Acuzarea celor care nu citesc Sfintele Scripturi

Care sunt virtutile madularelor. In care vorbeste si despre Matei si despre iubitorul de argint. Ce fel este cel sarac de buna voie

Si averile sunt o meserie mai folositoare decât toate celelalte meserii, a carei Dascal este Hristos; meseriile cele nefolositoare nici nu pot fi numite meserii, învinuire adusa tinerilor care poarta încaltaminte înfrumusetata cu podoabe

Trebuie sa ne apropiem de preot ca de Hristos, ca El savârseste si acum Taina Sfintei Impartasanii. Mai mare este milostenia decât jertfa. Trebuie sa se savârseasca întâi milostenia si numai dupa aceea sa afierosim Bisericii vase sfinte de mare pret

Nu foloseste la nimic daca, apropiindu-ne de Hristos, ne curatim mâinile si hainele, dar nu avem curate gura si limba de orice cuvânt murdar. Si despre a ne ruga cu buna-cuviinta si nu cu gura plina de blesteme

Despre milostenie. Milostenia este mai mare decât toate meseriile; fara milostenie toate se duc si se pierd

Viata e împletita din clipe placute si triste si nu poate fi om care sa fie fara dureri si bucurii. Nimic nu ne poate mângâia la plecarea noastra din aceasta viata ca o constiinta buna

Despre monahi, ca sunt vrednici de lauda, daca socotesc timpul de acum timp de jale

Despre judecata din urma; atunci dregatoriile dispar; învinuire camatarilor si sfatuire pentru a face mai degraba milostenie

Despre post si rugaciune si împotriva celor ce traiesc în desfatari si se îmbata

Despre mândrie si despre a nu ne lauda cu stramosii. Numai acela e nobil care are sufletul curat; în aceasta parte si despre a nu te bucura împreuna cu cei carora le merg toate din plin

Trebuie sa întindem o mâna de ajutor celor ce se gasesc jos; mai ales celor din casa noastra; ca nu ne e de ajuns pentru mântuire numai virtutea noastra, în acest cuvânt si despre purtarea de grija de suflet

Despre dragoste. Suntem uniti unii cu altii mai mult pentru pricini lumesti decât pentru dragostea de Hristos; de aceea si dragostea dintre noi se spulbera repede, pe când dragostea care are temei pe Hristos ramâne vesnica

Sa nu purtam ura celor care ne ocarasc, celor care ne calomniaza si ne fac rau, ci sa înduram cu curaj; ba, mai mult, sa ne rugam pentru ei

Despre blândetea lui David si rautatea lui Saul. Sfatuire pentru a ne însusi blândetea si a ne departa de rautate

Despre iubirea de argint. Cei cuprinsi de aceasta patima sunt atât de înnebuniti, ca vor sa fie aur si marea si pamântul

Daca ne lipseste o singura virtute, vor veni peste noi multe rele si vom fi lipsiti si de împaratia cerurilor. Despre milostenie. Despre a nu osândi, nici a imita pe cei ce fac faradelege, ci pe cei care savârsesc fapte bune

Despre smerenie si împotriva celor mândri

Despre milostenie. Trebuie sa facem milostenie înainte de a plati impozitele, pentru ca Dumnezeu ne-a daruit multe si ne va mai darui

Despre pocainta. Cei pacatosi sa nu-si piarda nadejdea, iar cei ce stau sa nu dormiteze

Despre monahi. Viata lor pare împovaratoare, dar e mai dulce decît viata care pare placuta si lesnicioasa

Despre judecata, despre a ne îngriji de minte si de suflet si a dispretul cele trupesti. E cu neputinta sa-ti împodobesti si trupul si în acelasi timp sa-ti împodobesti si sufletul si mintea

Despre monahi. Monahii sunt mai încercati decât cei înarmati cu sulite. Despre cei ce petrec si se desfateaza si despre cei ce nu petrec si nici nu se desfateaza; si de unde îsi aduna si unii si altii cele ce pun pe mesele lor

Despre cei care umbla dupa slava desarta si mai ales despre cei care fac milostenie pentru a fi vazuti

Despre monahi. Monahii mai cu seama practica smerenia. Trebuie sa ne ducem des la locuintele acestor sfinti, ca sa ne curatim multele noastre pete sufletesti

Despre cei care se împodobesc; unii ca acestia se aseamana cu mormintele. Mustrare celor care se uita dupa femeile frumoase si mai cu seama în biserica. Aici si despre cum sa ne casatorim

Când ni se îmbolnaveste sufletul, trebuie sa mergem la doctorii sufletesti ca sa fim povatuiti de ei. Tot aici si despre vamesi

Sa nu cercetezi de unde vine bogatia si saracia. Despre cei ce spun ca în viata omului este hotarâtor ceasul nasterii si ca toate se petrec la întâmplare

Despre acea înfricosatoare zi. Multi, din pricina ca nu s-au ostenit si n-au asudat putin, vor fi lipsiti de slava si de bunatatile lui Dumnezeu

Despre milostenie. Trebuie sa fim iconomi ai lui Dumnezeu; sa nu risipim averea în cheltuieli zadarnice, fie ca o avem de la parinti, fie ca am câstigat-o prin munca noastra. Tot aici si despre a nu bate pe saraci. Despre dorinta de razbunare. Orice-ar fi, trebuie sa suferim toate cele câte vin peste noi. Se cuvine sa luam parte la durerile celor pedepsiti de Dumnezeu sau pedepsiti în alt chip

Despre iubirea de arginti; aceasta cumplita boala se naste din pricina trândaviei. Orice pacat îsi are obârsia în iubirea de arginti. Tot aici si sfatuire catre saraci

Impotriva iubitorilor de arginti si zgârcitilor. Mai rai decât îndracitii sunt iubitorii de arginti. Viata de aici se aseamana unei mari

Despre împartasirea cu Sfintele Taine si despre preoti. Si acum prin Sfintele Taine, Hristos actualizeaza masa de la Cina cea de Taina. Tot aici si despre preotii care cunosc pacatele cuiva si nu-l opresc de a se împartasi; din mâinile lor se va cere sângele lui Hristos

Impotriva iubitorilor de argint si lacomilor. Cu cât aduna mai mult cu atât mai mult sufera

Despre rabdare si mânie; cel învins când este batjocorit, acela mai cu seama învinge. Tot aici si despre Iosif si egipteanca

Cei care dau milostenie din averile dobândite prin jaf si lacomie ar face mai bine sa nu dea milostenie decât sa hraneasca pe Hristos din niste averi ca acestea. Tot aici si împotriva episcopilor care se prefac în perceptori si neglijeaza din pricina aceasta Biserica

Diavolul începe de la pacate mici si asa îl duce pe om la pacate mai mari, apoi în iad; asa au patit Cain si Saul

Despre bunatatea si blândetea lui Hristos; ca a suferit totul în tacere si ca trebuie si noi sa-L imitam. Tot aici si împotriva celor ce ocarasc si se mânie

Despre milostenie. Trebuie sa vorbim în fiecare zi de milostenie, pâna ce o savârsim. Tot aici si mustrare, ca prin cuvintele si faptele noastre necurate am prefacut Biserica în grajd pentru magari si camile

Despre femeile care poarta podoabe de aur si se împodobesc

Nimic greu nu ne porunceste Hristos. Despre iubirea de argint si saracie. Despre cei ce stralucesc în saracia lor, imagine a vietii îngeresti

Despre dragostea de aproapele. Tot aici si despre blândete si bunatate, despre a nu ocari si blestema. Daca ocaram si blestemam ajungem gura a diavolului; daca suntem blânzi si buni, gura a lui Hristos

Parinti si Duhovnici

http://www.crestinortodox.ro/comunitate/group.php?group_id=779

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.