Pagini

15 mai 2013

Din invataturile Sfantului Serafim de Virita


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...



• “Macar o data in viata trebuie sa aprindem o lumanare pentru cei pe care noi i-am jignit, i-am inselat, le-am furat ceva sau nu le-am intors datoriile”.

• “Cand i se plangeau parintelui Serafim de clevetiri, el spunea: ”.

• “Nu o data repeta staretul cat ii este de trebuincioasa crestinului rugaciunea pentru vrajmasi. Iata cuvintele lui: ”.

• “Cand cineva era vreodata grav bolnav, staretul il sfatui sa ia cate o lingura de apa sfintita din ora in ora. Spunea ca nu sunt medicamente mai puternice ca apa si uleiul sfintit“.

• “Cat de des ne imbolnavim numai din aceea ca nu ne rugam inainte de masa si nu chemam binecuvantarea lui Dumnezeu asupra mancarii. Inainte, oamenii faceau toate cu rugaciunea pe buze: cand arau se rugau, de asemenea si semanatul si secerisul granelor il faceau tot cu rugaciune. Acum noi nu mai cunoastem ce fel de oameni au pregatit ceea ce noi mancam, fiindca de multe ori alimentele sunt pregatite cu cuvinte de hula, cu batjocura si blasfemie. De aceea neaparat trebuie sa stropim cu aghiasma de la Boboteaza deoarece ea sfinteste totul si se poate manca ceea ce am pregatit fara sa ne tulburam. Tot ceea ce mancam noi este darul lui Dumnezeu pentru noi, oamenii; prin mancarea pe care o mancam, toata natura si lumea ingereasca slujeste omului. Pentru aceasta, inainte de masa trebuie sa ne rugam in mod deosebit (…) Nu in zadar noi spunem: amin!. Si cu adevarat ingerii sunt cu noi la masa cand noi mancam din mancare cu rugaciune si multumire“.

• “Nici o picatura din lacrimile mamei nu piere in zadar! Rugaciunea mamei are mare putere“.

• “Rugaciunea ingradeste si respinge cumplitele indemnuri ale puterii intunecate. Si mai cu deosebire este puternica rugaciunea celor apropiati. Rugaciunea mamei, rugaciunea prietenului – ea are o mare putere”.

Sfantul Serafim de Virita


Sfantul Serafim de Virita, praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 21 martie, s-a nascut in anul 1865, intr-o localitate din regiunea Iaroslav, si a trecut la cele vesnice in ziua de 21 martie 1949, la varsta de 84 de ani, fiind inmormantat in cimitirul din Virita. Acest sfant cuvios a ajuns cunoscut in toata lumea mai ales pentru darul inainte-cunoasterii si pentru profetiile sale, implinite la multi ani dupa moartea sa.

Virita este o localitate aflata la numai 60 de kilometri distanta de Sankt Petersburg, intr-un tinut deluros, cu paduri dese de conifere si o clima blanda. La mormantul Sfantului Serafim de Virita se aduna mii de pelerini, cautand binecuvantarea si mijlocirea lui inaintea bunului Dumnezeu.

Sfantul Serafim de Virita

Vasile Muraviev, dupa numele sau de mirean, s-a nascut in anul 1865, in localitatea Cheremovsky, din regiunea Iaroslav, Rusia. Parintii sai, Nicolae si Chiona, au primit de la Dumnezeu doi copii, un fiu, Vasile, si o fiica, Olga. Pe cand avea numai zece ani, cei doi copii au ramas orfani de tata, iar Vasile a trebuit sa devina sprijinul familiei sale. Astfel, pentru a-si ajuta material familia, tanarul Vasile a mers in Sankt Petersburg si s-a angajat ca ajutor, intr-o pravalie modesta. Banii pe care tanarul ii primea de pe urma muncii sale ii trimitea acasa, mamei si surorii lui.



Inca din aceasta perioada, Vasile a inceput sa simta dorinta puternica de a imbratisa viata monahala. Pentru a cunoaste voia lui Dumnezeu, tanarul a mers la Manastirea Sfantul Alexandru Nevski, din Sankt Petersburg, pentru a se spovedi si a lua sfat de la un parinte duhovnicesc. Acesta l-a indrumat pe tanar sa ramana in lume si sa se casatoreasca, iar mai tarziu, dupa ce isi va implini datoriile fata de copiii, sa mearga in manastire, impreuna cu sotia lui. Intorcandu-se spre casa, Vasile a hotarat sa implineasca intocmai cuvantul parintelui duhovnicesc.

In anul 1889, la varsta de 24 de ani, Vasile s-a casatorit cu o tanara numita Olga. Cei doi au primit de la Dumnezeu doi copii, un fiu, Nicolae, si o fiica, Olga. Dupa ce fiica lor a trecut la cele vesnice, Vasile si Olga au hotarat de comun acord sa nu se mai apropie trupeste, ci sa traiasca in curatie, asemenea monahilor.

Cunoscand deja tainele comertului, Vasile si-a randuit propria afacere, prelucrand si vanzand blanuri si haine din blana. In scurt timp, cei doi au adunat o insemnata avere. Insa, in numai cativa ani, cei doi soti nevoitori isi vor impartit aproape intreaga avere prin biserici si manastiri. In cele din urma, cand fiul lor a mai crescut, cei doi au luat calea manastirii.

Olga a mers in Manastirea Invierea Domnului, din Sankt Petersburg, unde, in anul 1919, a fost tunsa in monahism, primind numele Christina. Mai tarziu, in urma primirii schimei celei mari, fericita a fost numita Serafima. Ea a trecut la cele vesnice in anul 1945, dupa douazeci si sase de ani de vietuire monahala.



Vasile a imbratisat si el viata monahala, insa nu se stie in ce manastire. Se crede ca a fost tuns in monahism in Sfantul Munte Athos, in urma unui pelerinaj, insa acest lucru nu poate fi verificat. Se stie sigur ca, in anul 1927, vrednicul Vasile se afla deja in Manastirea Sfantul Alexandru Nevski, din Sankt Petersburg, unde slujea ca duhovnic. In urma primirii schimei celei mari, fericitul a fost numit Serafim. El a primit de la Dumnezeu mari daruri duhovnicesti, precum inainte-vederea si tamaduirea bolilor, pentru care tot mai multi credinciosi au inceput sa-l caute.

Sub conducerea bolsevicilor, crestinii din Rusia, dar mai ales slujitorii Sfintelor Altare, au inceput sa patimeasca. Astfel, in anul 1927, cand episcopul Alexei de Novgorod a venit la Sfantul Serafim, pentru a-l intreba in privinta unei plecari din Rusia, acesta din urma, mai inainte de a afla scopul venirii episcopului, i-a spus: "Multi slujitori pleaca acum din Rusia, insa tu nu ai de ce sa te temi, caci este nevoie de tine aici. Vei ajunge patriarh si vei sluji Biserica lui Hristos vreme de douazeci si cinci de ani."

Precum era de asteptat, Manastirea Sfantul Alexandru Nevski a inceput sa fie si ea prigonita, calugarii fiind arestati, chinuiti si trimisi prin lagarele de concentrare si munca silnica. Astfel, incepand cu anul 1929, in mai putin de cinci ani, Sfantul Serafim a fost arestat de peste zece ori. In lagarele prin care a fost purtat, sfantul si-a continuat slujirea duhovniceasca, intarindu-i sufleteste pe cei aflati in mari necazuri.



In anul 1933, dupa eliberare, Sfantul Serafim nu s-a mai intors in Sankt Petersburg, ci s-a asezat in Virita. Aceasta localitate, aflata la numai 60 de kilometri distanta de Sankt Petersburg, este asezata intr-un tinut deluros, cu paduri dese de conifere si o clima blanda. In decursul anilor petrecuti in lagarele comuniste, datorita lipsei hranei si chinurilor suferite, trupul cuviosului a capatat mai multe boli si slabiciuni. Astfel, padurile si clima blanda din Virita il vor mangaia mult pe Sfantul Serafim.



Biserica de lemn din Virita a fost construita in anul 1913, in cinstea icoanei Maicii Domnului din Kazan si a implinirii a trei sute de la aparitia dinastiei Romanov. Biserica mare avea doua Sfinte Altare, unul inchinat icoanei Maicii Domnului din Kazan, iar celalalt inchinat Sfantului Ierarh Nicolae. Biserica de jos era inchinata Sfantului Serafim de Sarov.

Precum lumina nu poate fi ascunsa sub obroc, insa, tot asa, Sfantul Serafim nu a putut ramane tainuit nici in padurile din Virita. Tot mai multi credinciosi au inceput sa-l caute pe sfant, fie pentru sfatuire, fie pentru Spovedanie, fie pentru tamaduirea bolilor. Oamenii il cercetau pe sfant mai ales in vremea noptii, spre a nu fi vazuti de autoritatile comuniste.

Pentru a impiedica lumea sa se mai adune in Virita, comunistii au hotarat sa-l aresteze din nou pe Sfantul Serafim. Cand doctorul a vazut bolile sfantului, insa, a obtinut amanarea arestarii. Mila lui Dumnezeu il ocrotea pe sfant. Pentru rugaciunile Sfantului Serafim, in iarna anului 1941, cand germanii au invadat regiunea si au ajuns in Virita, ei nu au atacat locul si nu au luat prizonieri. In luna ianuarie a anului 1941, insa, fiul sfantului, numit Nicolae, a fost arestat de comunisti si impuscat.



In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, intre anii 1939-1945, Sfantul Serafim de Virita a repetat nevointa Cuviosului Serafim de Sarov. Astfel, pe o piatra mare, care se afla in gradina, inaintea unei icoane a Sfantului Serafim de Sarov, sfantul s-a rugat zilnic, pentru izbavirea Rusiei. Pe atunci avea 76 de ani. Fiind slabit de bolile trupesti, fericitul era adus la piatra de un ucenic si, indiferent de caldura sau frigul de afara, el se ruga vreme de cateva ceasuri.

In primavara anului 1949, la varsta de aproape 84 de ani, din pricina nevointelor duhovnicesti si a slabiciunii trupului, Sfantul Serafim de Virita a ajuns sa nu se mai poata ridica din pat. Chiar si asa, el nu a incetat a-i primi la sine pe cei care-l cautau pentru folos duhovnicesc.

Mai inainte de trecerea sa la cele vesnice, Maica Domnului i-a aparut in vedenie Sfantului Serafim si l-a indemnat sa se impartaseasca zilnic. Pentru aceasta, un preot a inceput sa-i aduca Sfintele Taine in fiecare zi, la doua ceasuri dupa miezul noptii. Odata, preotul a intarziat, iar cand a ajuns la Sfantul Serafim, acesta avea chipul scaldat in lumina. Cerandu-si iertare pentru intarziere, sfantul i-a spus preotului ca ingerii au venit la ora potrivita si l-au impartasit.

Cu doua saptamani mai inainte de a trece la cele vesnice, Sfantul Serafim l-a trimis pe preot in Moscova, spre a-l instiinta pe patriarh despre apropiata sa adormire. Patriarh era tocmai episcopul Alexei de Novgorod, care, in anul 1927, il cercetase pe Sfantul Serafim si fusese instiintat ca va ajunge patriarh si va sluji Biserica vreme de douazeci si cinci de ani. Acesta din urma va adormi in Domnul in anul 1970, dupa exact douazeci si cinci de ani de slujire.





Sfantul Serafim de Virita a adormit in Domnul in ziua de 21 martie (3 aprilie) 1949, la varsta de 84 de ani. Cu un ceas mai inainte de a pleca spre cele vesnice, Sfantul Serafim a dorit sa i se citeasca trei acatiste: Acatistul Maicii Domnului, Acatistul Sfantului Serafim de Sarov si Acatistul Sfantului Nicolae. El a fost inmormantat in cimitirul bisericii din Virita. In zilele de dupa inmormantarea sa, o mireasma placuta a umplut locul. Pelerinii au inceput indata sa se adune la mormantul sau si sa ia binecuvantare. Sfantul Serafim de Virita a fost canonizat de Biserica Ortodoxa in vara anului 2000 si a fost asezat in calendar in ziua de 21 martie.

Cuvant duhovnicesc despre hrana - Sfantul Serafim de Virita

"Cat de des ne imbolnavim numai din aceea ca nu ne rugam inainte de masa si nu chemam binecuvantarea lui Dumnezeu asupra mancarii. Inainte, oamenii faceau toate cu rugaciunea pe buze: cand arau se rugau, de asemenea si semanatul si secerisul granelor il faceau tot cu rugaciune. Acum noi nu mai cunoastem ce fel de oameni au pregatit ceea ce noi mancam, fiindca de multe ori alimentele sunt pregatite cu vorbe de hula, cu batjocura si blasfemie. De aceea, neaparat trebuie sa stropim hrana cu aghiasma de la Boboteaza, deoarece ea sfinteste totul si se poate manca ceea ce am pregatit, fara sa ne tulburam.

Tot ceea ce mancam noi este darul lui Dumnezeu pentru noi, oamenii; prin mancarea pe care o mancam, toata natura si lumea ingereasca slujeste omului. Pentru aceasta, inainte de masa trebuie sa ne rugam in mod deosebit. Cu adevarat ingerii sunt cu noi la masa cand noi mancam din mancare cu rugaciune si multumire."

Profetie despre viitorul lumii - Sfantul Serafim de Virita

"Va veni vremea cand Rusia va fi sfasiata in bucati. La inceput, o vor imparti, iar apoi vor incepe sa jefuiasca bogatiile ei. Occidentul va concura in toate felurile posibile la distrugerea ei si va da partea ei rasariteana, pana la o vreme, in stapanirea Chinei. Extremul Orient il vor acapara in mainile lor japonezii, iar Siberia o vor lua chinezii, care vor veni in Rusia; se vor face casatorii mixte, iar in final, prin viclenie si perfidie, vor lua teritoriul Siberiei, pana la Urali. Cand China va voi sa treaca mai departe, Occidentul se va opune si nu va permite.

Multe tari se vor intoarce impotriva Rusiei, dar ea va rezista, pierzand o mare parte din pamanturile sale. Acesta este razboiul despre care spune Sfanta Scriptura si proorocii ca va deveni pricina pentru unirea intregii omeniri. Oamenii vor intelege ca nu se poate trai asa pe mai departe, fiindca tot ce este viu va pieri, si vor alege un guvern unic, care va fi antecamera imparatiei lui Antihrist. Apoi vor incepe prigoanele asupra crestinilor; cand, in adancul Rusiei, vor iesi primele esaloane din orase trebuie sa se grabeasca cineva sa iasa intre primii, caci multi dintre cei ce vor ramane vor pieri."

Teodor Danalache


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.