Sunt persoane care refuza sa creada in existenta lui Dumnezeu. Iar noi, atunci cand suntem pusi sa dam un raspuns cu privire la existenta lui Dumnezeu, aducem o multime de argumente rationale: istoric, cosmologic, teleologic, moral, al miscarii, al cauzalitatii … Argumente prezente in multe manuale de dogmatica. Prin toate aceste argumente cautam sa le descoperim necredinciosilor ceva "nou", si de ce nu, sa iesim in evidenta prin ascutimea criticii, sa dovedim ca suntem "teologi straluciti".
Imi pare rau ca in multe facultati de teologie ortodoxa argumentele rationale se predau ca si cand acestea sunt singurele raspunsuri pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu. Iar unii profesori iti spun ca cei care nu doresc sa tina seama de aceste argumente, sunt rau intentionati, caci ele sunt suficiente sa-ti aprinda dorul dupa Dumnezeu.
Este pacat ca nu se mai tine seama de faptul ca teologia nu este in primul rand o chestiune de argumente, critici, dovezi si contestari. Prin urmare, primul argument pe care ar trebui sa-l aducem cu privire la existenta lui Dumnezeu sunt Sfintele Moaste. Prin minunile pe care Dumnezeu binevoieste sa le reverse prin ele, Sfintele Moaste ne descopera ca Dumnezeu exista.
De multe ori consideram ca a crede inseamna a ne lasa convinsi de argumente sau dovezi. Insa, credinta nu tine de dovezi. Oamenii care stau ore in sir pentru a saruta Sfintele Moaste, nu o fac datorita unor informatii, ci pentru ca se incred in lucrarea lui Dumnezeu prin ele. Este adevarat ca anumite informatii pot naste in noi nevoia credintei, dar in niciun caz ele nu duc la credinta si nici nu i se pot substitui. Christos Yannaras spune ca: "Un om care nu a cunoscut niciodata in viata sa dragostea materna - fie ca a fost orfan, fie din oricare alt motiv - poate sa stie definitia, dar nu poate cunoaste dragostea materna insasi. Cu alte cuvinte: cunoasterea formularilor sau definitiilor adevarului nu poate fi identificata cu cunoasterea adevarului insusi".
Faptul ca Sfintele Moaste sunt cinstite fie ca sunt sau nu stricacioase, e inca o dovada ca nu trebuie sa ramanem la definitii. Sinoadele Bisericii au interzis de mai multe ori recunoasterea celor adormiti drept sfinti numai prin semnul neputrezirii trupurilor. Sigur ca neputrezirea trupurilor celor drepti este acceptata ca unul dintre semnele dumnezeiesti ale sfinteniei lor, dar nu se opreste la ea. Avem multi sfinti din trupurile carora au ramas numai oasele frumos mirositoare.
Daca veti intalni oameni care Il cauta pe Dumnezeu sau doresc sa primeasca dovezi despre existenta Sa, va rog sa-i trimiteti sa sarute Sfintele Moaste cu credinta ca Dumnezeu le va da semn. Prin cinstirea lor, Dumnezeu le poate deveni din strain, fiinta cea mai iubita. Nu uitati, Dumnezeu vorbeste, dar o face potrivit masurii credintei noastre.
Adrian Cocosila
http://www.crestinortodox.ro/editoriale/sfinte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.