SFANTUL PATAPIE

 
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi, 8 decembrie, pe Sfântul Patapie. (sec. VII) Sfântul Cuvios s-a născut în oraşul Teba (Egipt) din părinţi binecredincioşi. A îmbrăţişat viaţa monahală, a părăsit Egiptul şi s-a dus la Constantinopol. Aici şi-a făcut o colibă lângă zidul marelui oraş, aproape de localitatea Vlaherna. Trăindu-şi viaţa întru sfinţenie, Cuviosul Patapie a fost învrednicit de către Bunul Dumnezeu cu darul tămăduirii. A săvârşit minuni până la bătrâneţe, când s-a mutat cu pace la Domnul, fiind îngropat în biserica Sfântului Ioan Botezătorul din Constantinopol.

Moaştele Sfântului se păstrează la Mănăstirea Loutraki din apropiere de Corint. Cum a devenit Sfântul Patapie ocrotitor al grecilor şi cum au fost aduse moaştele sale la Corint aflăm, dintr-un interviu publicat în

“Ziarul Lumina” din data de 8 decembrie, de la Înaltpreasfinţitul Dionisie, Mitropolitul Corintului.

„Sfântul Patapie a fost, aşa cum se ştie, un mare cuvios al Bisericii din secolul al IV-lea. S-a născut în Tebaida, în Egipt, a trecut la Constantinopol şi a fost călugăr la Prodromul, o mănăstire foarte mare şi cunoscută. La acest aşezământ monahal s-au văzut virtuţile sale, iar după trecerea la Domnul, trupul său nu a cunoscut stricăciune. Noi trăim această minune de mai bine de 1.700 de ani, căci avem moaştele lui întregi la mănăstire. De asemenea, Dumnezeu ne-a binecuvântat şi încă ne binecuvântează cu multe minuni făcute prin moaştele Sfântului Patapie. Moaştele sale s-au descoperit la 1600, în eparhia pe care o păstorim. O familie numită Notaras din Constantinopol, pentru a nu fi profanate după căderea metropolei sub turci, le-a luat la Corint. Au aşezat moaştele lui într-o criptă, la o mănăstire într-un munte şi din teama ca turcii să nu le descopere şi să le distrugă, au zidit cripta respectivă şi nu se vedea nimic. Mănăstirea şi cripta aveau şi picturi din acea vreme. Exista acolo un paraclis în care se oficiau slujbe în cinstea sfântului, dar nimeni nu ştia de ce. Nimeni nu ştia că moaştele Sfântului Patapie erau zidite în criptă. Corintenii îl iubeau foarte mult, cu toată inima lor, pe sfânt, fără să ştie că moaştele sale se află chiar în acea criptă unde veneau să se roage. În 1904, un grup de credincioşi în frunte cu clerici ai eparhiei noastre au hotărât să mărească capela şi paraclisul respectiv pentru a obţine un spaţiu liturgic mult mai mare. Când au dărâmat pereţii, au descoperit cripta şi moaştele întregi ale Sfântului Patapie. Exista şi un pergament pe care scria 'Cuviosul Patapie'. În acelaşi loc s-au descoperit şi moaştele Sfintei Ypomoni, nume care se tâlcuieşte 'răbdare', o trăitoare care a fost mama ultimului împărat din Bizanţ, precum şi moaştele Cuviosului Nicon cel Nou”.
O rasă a Sfântului Patapie a fost adusă la Catedrala Patriarhală care mai apoi a fost dăruită Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
„Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, am adus o rasă care a aparţinut cuviosului şi care a fost pusă pe moaştele sale. Odorul a fost adus la Catedrala patriarhală din Bucureşti spre închinare şi a fost, apoi, dăruită Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi aşezată de Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian la Catedrala episcopală din Galaţi. De atunci şi până astăzi, foarte mulţi credincioşi români au vizitat Mănăstirea 'Sfântul Patapie' - Loutraki şi eparhia noastră şi s-au închinat moaştelor cuviosului. S-au tradus în limba română Acatistul şi celelalte slujbe ale Sfântului Patapie. Prin toate acestea, văd şi simt că şi poporul român îl cinsteşte pe Sfântul Patapie. Ca episcop al unei eparhii apostolice, fiindcă la Corint a predicat Sfântul Apostol Pavel, ne bucurăm nespus de mult pentru aceasta”, a mai spus Înaltpreasfinţitul Dionisie, Mitropolitul Corintului.