Viata Sfantului IOAN BOTEZATORUL

                                       

Sfantul Ioan Botezatorul, a fost, dupa cum ne spune insusi Mantuitorul Iisus, cel mai mare om care s-a nascut pe pamant din femeie, dar cel mai mic in Imparatia Cerurilor.

Strigatul său, ”Pocaiti-va!”, a avut un mare efect asupra natiunii ebraice ce gemea sub jugul invadatorilor romani, mari multimi de oameni urmandu-l in pustie.

Parintii Sf. Ioan Botezatorul au fost un preot numit Zaharia, din ceata preoteasca a lui Abia, iar mama sa a fost Elisaveta, din fetele lui Aaron, rudenie a Fecioarei Maria, dupa cum ne spune Evanghelia dupa Luca. Amandoi erau neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, erau oameni in varsta, dar Elisaveta nu putea avea copii căci era stearpa.

In timp ce oficia slujba, la randul cetei lui, lui Zaharia i s-a aratat Arhanghelul Gavril, care îl înştiinţeaza că nevasta sa, Elisaveta va avea un copil ce va merge „in duhul si puterea lui Ilie”, ce nu va pune gura pe vin si pe bautura ametitoare, si inca din pantecele mamei sale se va umple de Duh Sfant. Arhanghelul îi mai spune că numele copilului sau fi Ioan. Zaharia, mirat de spusele trimisului lui Dumnezeu, are unele indoieli, motiv pentru care Arhanghelul Gavril îi spune ca va fi mut pana in ziua cand se vor implini aceste lucruri.

Dupa ce Elisaveta a nascut, i s-a dezlegat si limba lui Zaharia, care a spus ca numele copilului va fi „Ioan”, si nu „Zaharia”, cum ar fi vrut vecinii si rudele. Umplindu-se de Duhul Sfant, Zaharia a inceput sa profeteasca despre Ioan, cel ce va deschide drum Lucrarii Celui Prea Inalt.

Despre parintii lui Ioan, nu mai avem nici o informatie in Sf. Scriptura. In Traditie, ni se spune insa ca Zaharia ar fi fost ucis in Templu, din porunca lui Irod.

Despre tineretea Sf. Ioan Botezatorul avem date destul de putine. In Sf. Scriptura, ni se arata că el evita aşezarile omenesti, trăind in pustie si hranindu-se cu lacuste si miere salbatica. Pustia in care a locuit se afla la apusul Marii Moarte, o regiune foarte salbatica, de unde putea sa vada Muntele Nebo, de pe ale carui inaltimi a privit Moise spre Tara Promisa, raul Iordan, pe care-l traversase Iosua. Vizitase probabil si raul Cherit, unde Ilie a fost hranit de corbi. Modul sau de viata, imbracamintea semanau foarte mult cu cele ale lui Sf. Ilie.

La varsta de 30 de ani, Ioan Botezatorul a primit chemarea. Evanghelistul Luca ne spune ca acest eveniment a avut loc „în anul al 15-lea al domniei lui Tiberiu Cezar, pe cand Pilat din Pont era dregator in Iudeea, Irod cârmuitor in Galileea, Filip, fratele lui carmuitor al Ituriei si al Trahonitei, Lisania carmuitor al Abilenei, in zilele marilor preoti Ana si Caiafa”.

Ioan Botezatorul si-a inceput predica in tinutul din imprejurimile raului Iordan, propovaduind botezul pocaintei, un botez cu apa, pentru iertarea pacatelor. Ioan Botezatorul, era „glasul celui ce striga din pustie”, cel ce trebuia să netezeasca calea Domnului. Accentul strigatului său era concentrat in cuvantul „Pocaiti-va”. Propovaduirea lui a avut un succes imens. Multimi mari de oameni au venit pentru a primi botezul lui, un botez premergator botezului crestin. Istoricul Flavius Iosefus ne spune că predica lui Ioan, a avut o mare influenta asupra poporului, asupra oamenilor simpli, care pareau gata sa faca orice le spunea el. Vestile au ajuns si la Irod, carmuitorul Galileei.

Cu toate acestea, predica lui nu era foarte atragatoare pentru majoritatea oamenilor. Propovaduieste postul, pocainta, privatiunile, marturisirea pacatelor personale. Propune o viata complet lipsita de placeri profane si cu totul inchinata lui Dumnezeu, cerand purificarea sufletului si a trupului.

Ioan Botezatorul se adresa multimilor, care veneau sa fie botezate in cuvinte dure, el fiind un prooroc sever. Indemna oamenii sa faca fapte bune, sa fie cinstiti, milostivi, morali. Tot istoricul Flavius Iosefus ne spune ca Ioan indemna sa se straduiasca la atingerea perfectiunii.

Intrebat fiind de popor si de farisei daca el este Hristosul, Ioan le raspunde zicandu-le ca botezul sau este cu apa, dar va veni mai apoi Acela care va boteza cu Duh Sfant si foc si care îi este cu mult superior el nefiind vrednic nici macar sa deslege cureaua incaltamintelor Sale. Fariseii au vrut sa afle astfel mai multe despre Ioan Botezatorul, avand in vedere ca nici un profet nu a mai aparut de mai bine de 400 de ani. Preotii erau intr-un fel ingrijorati de activitatea lui Ioan, crezand că este o amenintare la stabilimentul religios al poporului evreu.

Mantuitorul Iisus Hristos, fiind la inceputul lucrarii Sale, a venit din Galileea la raul Iordan, pentru a primi botezul lui Ioan. Ioan Botezatorul, fusese instiintat de Dumnezeu ca Acela asupra caruia se va pogori Duhul Sfant, Acela este Hristosul.

Iisus Hristos a venit deci la Ioan pentru a primi botezul. Ioan I-a spus că nu el trebuie să Il boteze pe Hristos, ci Hristos trebuie să îl boteze pe el. Dar Mantuitorul a insistat sa primeasca botezul lui Ioan, ”pentru a se implini Scripturile”. In momentul in care Ioan îl boteza pe Iisus Hristos, cerurile s-au deschis, Duhul Sfant s-a pogorat deasupra lui Iisus in chip de porumbel, iar o voce s-a auzit: ”Tu esti Fiul meu preaiubit in care imi gasesc toata placerea Mea”. Ioan a avut acum confirmarea ca Iisus este Mantuitorul, Fiul lui Dumnezeu. Acum, misiunea lui Ioan era incheiata. El trezise natiunea, a deschis calea Mantuitorului.

Totusi, Ioan Botezatorul a mai continuat sa predice cateva luni, insa mai la nord, in localitatea Aenon. Pe masura ce Iisus se facea din ce in ce mai remarcat, multi dintre ucenicii lui Ioan au devenit ucenici ai lui Iisus, dupa cum spunea insusi Ioan: ”Trebuie ca El sa creasca si eu sa ma micsorez”. Dintre ucenicii lui Ioan, care au devenit ucenici ai lui Hristos, sunt Petru, Andrei , Ioan Evanghelistul si Iacov.

In vremea lui Ioan Botezatorul, tetrarh al Galileei era Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare,autorul uciderii copiilor din Betleem. Nu reuseste insa sa obtina de la romani titlul de rege al Galileei, titlu pe care l-a avut tatal sau. Isi face cunoscuta evlavia, mergand in pelerinaj la Ierusalim, si aparand iudaismul in fata procuratorului roman,lucru ce il ridica in ochii supusilor sai. Cultiva insa si relatiile cu romanii, punand numele noului oras de pe malul lacului Ghenezaret, Tiberiada. A avut ca nevasta pe fiica regelui Aretas, insa o repudiaza pentru a se casatori cu Irodiada, cumnata lui, sotia fratelui sau Filip. Acest lucru scandalizeaza opinia publica, cat si pe Ioan Botezatorul.

Irod recunoaste sfintenia lui Ioan, dar este deranjat de faptul ca Ioan ii reproseaza mereu lui si Irodiadei incestul si destrabalarea in care traiesc. Ioan este opusul lor. Ioan Botezatorul a fost un sfant, un ascet, un om al lui Dumnezeu, in timp ce Irod si Irodiada erau desfranati, traind numai in placerile lumesti. Conflictul era inevitabil.

Pe langa diferentele de comportament si moralitate, lui Irod ii era teama oarecum de Ioan, caci Ioan avea numerosi adepti, si Irod considera ca acesti adepti ar putea creea tulburari. Din aceste motive Ioan Botezatorul a fost intemnitat de Irod.

Nu se stie exact locul in care a fost intemnitat Ioan, dar se banuieste ca ar fi vorba de fortareata Machaerus, aflata pe malul rasaritean al Marii Moarte, intr-un tinut sumbru si izolat. Nici un drum nu leaga acest colt cu lumea din afara. Poteci inguste duc din valea Iordanului spre muntii dezgoliti ai Moabului de odinioara. Nu departe de raul Arnon, o culme inalta se ridica deasupra celorlalti munti. Beduinii numesc acest loc „El Masnaka”-palatul suspendat .Aici a fost locul unde a fost inchis Ioan Botezatorul.

In timp ce se afla in inchisoare, Ioan Botezatorul trimite pe cativa dintre ucenicii lui la Iisus, ca să îl intrebe daca El este cu adevarat Mesia. Ne intrebam de ce s-a indoit Ioan? Cand el primise o marturie atat de pozitiva si increzatoare ca Iisus este Mantuitorul. Se pare insa ca Dumnezeu nu ii revelase totul cu privire la Imparatia Mesianica. Ioan Botezatorul, ca orice evreu din acele vremuri,astepta probabil un Mesia politic. Acest lucru, chiar si cei 12 ucenici l-au inteles cu dificultate.

Din familia lui Irod, Irodiada nutrea o ura adanca impotriva lui Ioan Botezatorul. Irodiada era o femeie mondena, al carui unic scop in viata era plăcerea, puterea si orgoliul. Ea ar fi vrut sa il vada mort pe Ioan, dar lui Irod ii era teama sa-l ucida din cauza multimilor. De aceea, Irodiada se vede nevoita sa recurga la viclesug.

Cand Irod a oferit o petrecere, fiica sa vitrega, Salomea, a dansat pentru Irod, in vazul tuturor curtenilor si oficialitatilor aflate la petrecere. In Noul Testament, nu este pomenit numele acestei printese, iar in istoria vietii lui Ioan Botezatorul, ea este numita „fata Irodiadei”. Insa istoricul Flavius Iosefus ne ofera informatii mai amanuntite. Chipul printesei Salomea a fost pastrat pe o mica moneda, in care apare alaturi de sotul ei, Aristobul. Moneda poarta urmatoarea inscriptie: ”Regele Aristobul-Regina Salomea”. Aceasta este fiica Irodiadei, care stia sa confere curtii tatalui sau vitreg acel gust de tinerete si erotism, atat de pretuit de suveranii Orientului.

Irod,cu totul subjugat de dansul voluptos al fiicei sale vitrege, ii fagaduieste in fata dregatorilor de la curte, a ofiterilor si a oamenilor celor mai de seama din Galileea ca ii va da orice ii va cere, pana la jumatate din imparatie, ca si cum nimic nu ar fi fost mai presus de aceasta placere fizica. Salomea, sfatuita de mama ei, Irodiada, cere capul lui Ioan Botezatorul pe o tipsie. Din pricina juramintului facut in fata atator oameni de vaza,regele este nevoit sa isi tina promisiunea. Ioan Botezătorul este decapitat.

Presupunand ca Ioan Botezatorul si-a inceput lucrarea inainte de a-L boteza pe Iisus Hristos, atunci inseamna ca ea a durat un an si jumatate. 30 de ani petrecuti in pustie si singuratate, un an si jumatate de propovaduire publica, un an si patru luni de temnita. Apoi, moartea. Cat despre ucenicii lui Ioan, o parte din ei s-au alaturat rebelilor zeloti, altii au devenit ucenici ai lui Iisus, iar un numar dintre ei au ramas cu mult dupa ce el a disparut.

Sfantul Ioan Botezatorul, a fost, dupa cum ne spune insusi Mantuitorul Iisus, cel mai mare om care s-a nascut pe pamant din femeie, dar cel mai mic in Imparatia Cerurilor.
Strigatul său, ”Pocaiti-va!”, a avut un mare efect asupra natiunii ebraice ce gemea sub jugul invadatorilor romani, mari multimi de oameni urmandu-l in pustie.
Parintii Sf. Ioan Botezatorul au fost un preot numit Zaharia, din ceata preoteasca a lui Abia, iar mama sa a fost Elisaveta, din fetele lui Aaron, rudenie a Fecioarei Maria, dupa cum ne spune Evanghelia dupa Luca. Amandoi erau neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, erau oameni in varsta, dar Elisaveta nu putea avea copii căci era stearpa.
In timp ce oficia slujba, la randul cetei lui, lui Zaharia i s-a aratat Arhanghelul Gavril, care îl înştiinţeaza că nevasta sa, Elisaveta va avea un copil ce va merge „in duhul si puterea lui Ilie”, ce nu va pune gura pe vin si pe bautura ametitoare, si inca din pantecele mamei sale se va umple de Duh Sfant. Arhanghelul îi mai spune că numele copilului sau fi Ioan. Zaharia, mirat de spusele trimisului lui Dumnezeu, are unele indoieli, motiv pentru care Arhanghelul Gavril îi spune ca va fi mut pana in ziua cand se vor implini aceste lucruri.
Dupa ce Elisaveta a nascut, i s-a dezlegat si limba lui Zaharia, care a spus ca numele copilului va fi „Ioan”, si nu „Zaharia”, cum ar fi vrut vecinii si rudele. Umplindu-se de Duhul Sfant, Zaharia a inceput sa profeteasca despre Ioan, cel ce va deschide drum Lucrarii Celui Prea Inalt.
Despre parintii lui Ioan, nu mai avem nici o informatie in Sf. Scriptura. In Traditie, ni se spune insa ca Zaharia ar fi fost ucis in Templu, din porunca lui Irod.
Despre tineretea Sf. Ioan Botezatorul avem date destul de putine. In Sf. Scriptura, ni se arata că el evita aşezarile omenesti, trăind in pustie si hranindu-se cu lacuste si miere salbatica. Pustia in care a locuit se afla la apusul Marii Moarte, o regiune foarte salbatica, de unde putea sa vada Muntele Nebo, de pe ale carui inaltimi a privit Moise spre Tara Promisa, raul Iordan, pe care-l traversase Iosua. Vizitase probabil si raul Cherit, unde Ilie a fost hranit de corbi. Modul sau de viata, imbracamintea semanau foarte mult cu cele ale lui Sf. Ilie.
La varsta de 30 de ani, Ioan Botezatorul a primit chemarea. Evanghelistul Luca ne spune ca acest eveniment a avut loc „în anul al 15-lea al domniei lui Tiberiu Cezar, pe cand Pilat din Pont era dregator in Iudeea, Irod cârmuitor in Galileea, Filip, fratele lui carmuitor al Ituriei si al Trahonitei, Lisania carmuitor al Abilenei, in zilele marilor preoti Ana si Caiafa”.
Ioan Botezatorul si-a inceput predica in tinutul din imprejurimile raului Iordan, propovaduind botezul pocaintei, un botez cu apa, pentru iertarea pacatelor. Ioan Botezatorul, era „glasul celui ce striga din pustie”, cel ce trebuia să netezeasca calea Domnului. Accentul strigatului său era concentrat in cuvantul „Pocaiti-va”. Propovaduirea lui a avut un succes imens. Multimi mari de oameni au venit pentru a primi botezul lui, un botez premergator botezului crestin. Istoricul Flavius Iosefus ne spune că predica lui Ioan, a avut o mare influenta asupra poporului, asupra oamenilor simpli, care pareau gata sa faca orice le spunea el. Vestile au ajuns si la Irod, carmuitorul Galileei.
Cu toate acestea, predica lui nu era foarte atragatoare pentru majoritatea oamenilor. Propovaduieste postul, pocainta, privatiunile, marturisirea pacatelor personale. Propune o viata complet lipsita de placeri profane si cu totul inchinata lui Dumnezeu, cerand purificarea sufletului si a trupului.
Ioan Botezatorul se adresa multimilor, care veneau sa fie botezate in cuvinte dure, el fiind un prooroc sever. Indemna oamenii sa faca fapte bune, sa fie cinstiti, milostivi, morali. Tot istoricul Flavius Iosefus ne spune ca Ioan indemna sa se straduiasca la atingerea perfectiunii.
Intrebat fiind de popor si de farisei daca el este Hristosul, Ioan le raspunde zicandu-le ca botezul sau este cu apa, dar va veni mai apoi Acela care va boteza cu Duh Sfant si foc si care îi este cu mult superior el nefiind vrednic nici macar sa deslege cureaua incaltamintelor Sale. Fariseii au vrut sa afle astfel mai multe despre Ioan Botezatorul, avand in vedere ca nici un profet nu a mai aparut de mai bine de 400 de ani. Preotii erau intr-un fel ingrijorati de activitatea lui Ioan, crezand că este o amenintare la stabilimentul religios al poporului evreu.
Mantuitorul Iisus Hristos, fiind la inceputul lucrarii Sale, a venit din Galileea la raul Iordan, pentru a primi botezul lui Ioan. Ioan Botezatorul, fusese instiintat de Dumnezeu ca Acela asupra caruia se va pogori Duhul Sfant, Acela este Hristosul.
Iisus Hristos a venit deci la Ioan pentru a primi botezul. Ioan I-a spus că nu el trebuie să Il boteze pe Hristos, ci Hristos trebuie să îl boteze pe el. Dar Mantuitorul a insistat sa primeasca botezul lui Ioan, ”pentru a se implini Scripturile”. In momentul in care Ioan îl boteza pe Iisus Hristos, cerurile s-au deschis, Duhul Sfant s-a pogorat deasupra lui Iisus in chip de porumbel, iar o voce s-a auzit: ”Tu esti Fiul meu preaiubit in care imi gasesc toata placerea Mea”. Ioan a avut acum confirmarea ca Iisus este Mantuitorul, Fiul lui Dumnezeu. Acum, misiunea lui Ioan era incheiata. El trezise natiunea, a deschis calea Mantuitorului.
Totusi, Ioan Botezatorul a mai continuat sa predice cateva luni, insa mai la nord, in localitatea Aenon. Pe masura ce Iisus se facea din ce in ce mai remarcat, multi dintre ucenicii lui Ioan au devenit ucenici ai lui Iisus, dupa cum spunea insusi Ioan: ”Trebuie ca El sa creasca si eu sa ma micsorez”. Dintre ucenicii lui Ioan, care au devenit ucenici ai lui Hristos, sunt Petru, Andrei , Ioan Evanghelistul si Iacov.
In vremea lui Ioan Botezatorul, tetrarh al Galileei era Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare,autorul uciderii copiilor din Betleem. Nu reuseste insa sa obtina de la romani titlul de rege al Galileei, titlu pe care l-a avut tatal sau. Isi face cunoscuta evlavia, mergand in pelerinaj la Ierusalim, si aparand iudaismul in fata procuratorului roman,lucru ce il ridica in ochii supusilor sai. Cultiva insa si relatiile cu romanii, punand numele noului oras de pe malul lacului Ghenezaret, Tiberiada. A avut ca nevasta pe fiica regelui Aretas, insa o repudiaza pentru a se casatori cu Irodiada, cumnata lui, sotia fratelui sau Filip. Acest lucru scandalizeaza opinia publica, cat si pe Ioan Botezatorul.
Irod recunoaste sfintenia lui Ioan, dar este deranjat de faptul ca Ioan ii reproseaza mereu lui si Irodiadei incestul si destrabalarea in care traiesc. Ioan este opusul lor. Ioan Botezatorul a fost un sfant, un ascet, un om al lui Dumnezeu, in timp ce Irod si Irodiada erau desfranati, traind numai in placerile lumesti. Conflictul era inevitabil.
Pe langa diferentele de comportament si moralitate, lui Irod ii era teama oarecum de Ioan, caci Ioan avea numerosi adepti, si Irod considera ca acesti adepti ar putea creea tulburari. Din aceste motive Ioan Botezatorul a fost intemnitat de Irod.
Nu se stie exact locul in care a fost intemnitat Ioan, dar se banuieste ca ar fi vorba de fortareata Machaerus, aflata pe malul rasaritean al Marii Moarte, intr-un tinut sumbru si izolat. Nici un drum nu leaga acest colt cu lumea din afara. Poteci inguste duc din valea Iordanului spre muntii dezgoliti ai Moabului de odinioara. Nu departe de raul Arnon, o culme inalta se ridica deasupra celorlalti munti. Beduinii numesc acest loc „El Masnaka”-palatul suspendat .Aici a fost locul unde a fost inchis Ioan Botezatorul.
In timp ce se afla in inchisoare, Ioan Botezatorul trimite pe cativa dintre ucenicii lui la Iisus, ca să îl intrebe daca El este cu adevarat Mesia. Ne intrebam de ce s-a indoit Ioan? Cand el primise o marturie atat de pozitiva si increzatoare ca Iisus este Mantuitorul. Se pare insa ca Dumnezeu nu ii revelase totul cu privire la Imparatia Mesianica. Ioan Botezatorul, ca orice evreu din acele vremuri,astepta probabil un Mesia politic. Acest lucru, chiar si cei 12 ucenici l-au inteles cu dificultate.
Din familia lui Irod, Irodiada nutrea o ura adanca impotriva lui Ioan Botezatorul. Irodiada era o femeie mondena, al carui unic scop in viata era plăcerea, puterea si orgoliul. Ea ar fi vrut sa il vada mort pe Ioan, dar lui Irod ii era teama sa-l ucida din cauza multimilor. De aceea, Irodiada se vede nevoita sa recurga la viclesug.
Cand Irod a oferit o petrecere, fiica sa vitrega, Salomea, a dansat pentru Irod, in vazul tuturor curtenilor si oficialitatilor aflate la petrecere. In Noul Testament, nu este pomenit numele acestei printese, iar in istoria vietii lui Ioan Botezatorul, ea este numita „fata Irodiadei”. Insa istoricul Flavius Iosefus ne ofera informatii mai amanuntite. Chipul printesei Salomea a fost pastrat pe o mica moneda, in care apare alaturi de sotul ei, Aristobul. Moneda poarta urmatoarea inscriptie: ”Regele Aristobul-Regina Salomea”. Aceasta este fiica Irodiadei, care stia sa confere curtii tatalui sau vitreg acel gust de tinerete si erotism, atat de pretuit de suveranii Orientului.
Irod,cu totul subjugat de dansul voluptos al fiicei sale vitrege, ii fagaduieste in fata dregatorilor de la curte, a ofiterilor si a oamenilor celor mai de seama din Galileea ca ii va da orice ii va cere, pana la jumatate din imparatie, ca si cum nimic nu ar fi fost mai presus de aceasta placere fizica. Salomea, sfatuita de mama ei, Irodiada, cere capul lui Ioan Botezatorul pe o tipsie. Din pricina juramintului facut in fata atator oameni de vaza,regele este nevoit sa isi tina promisiunea. Ioan Botezătorul este decapitat.
Presupunand ca Ioan Botezatorul si-a inceput lucrarea inainte de a-L boteza pe Iisus Hristos, atunci inseamna ca ea a durat un an si jumatate. 30 de ani petrecuti in pustie si singuratate, un an si jumatate de propovaduire publica, un an si patru luni de temnita. Apoi, moartea. Cat despre ucenicii lui Ioan, o parte din ei s-au alaturat rebelilor zeloti, altii au devenit ucenici ai lui Iisus, iar un numar dintre ei au ramas cu mult dupa ce el a disparut.