29 martie 2013

PARINTELE CLEOPA

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...



Părintele Visarion Neag

Acum două decenii, în stupina mânăstirii Sihăstria locuiau doi mari părinţi - Cleopa Ilie şi Marcu Dumitrescu. Primul stătuse mulţi ani în pustiu, iar al doilea avea peste 20 de ani petrecuţi în temniţă. Când se întâlneau, îşi depănau amintirile. Unul din închisoare, celălalt din sihăstrie. Un neofit a asistat la dialogurile lor de taină şi a acceptat acum să le dezvăluie

Celula morţii

Când l-au aruncat în ea s-a gândit că e sfârşitul. O ce­lulă hâdă, fără geam la fereastra mică, fără podea, fără pat. Deţinuţii îi spuneau între ei "frigiderul", căci gerul de afară se strecura nestingherit înăuntru. O gaură neagră, în care doar moartea putea trăi. Nu aveai pe ce să te aşezi, nu te puteai odihni nicio clipă.
Cei ajunşi aici se plimbau fără oprire, până la epui­zare. Încet, clipă de clipă, frigul năpraznic le fura căl­dura inimii, le amorţea mădularele, până când viaţa, obo­sită să mai lupte, pleca, lăsându-le trupul degerat şi neînsufleţit. Apoi veneau gardienii şi-l luau pentru a-l arunca în groapa comună. De mâncare nu primeau, afară de câteva gamele de apă şi nici acelea în fiecare zi. Nu scăpa nimeni... Prin pereţi auzeai gemetele tova­răşilor care se stingeau încet, şi apoi o linişte hâdă ră­mâ­nea să plutească peste singurătatea nemărginită a în­chisorii.
Pe părintele Marcu l-au aruncat aici ca să-l omoare. Era oţelit în nevoinţe mânăstireşti, ştia cum să lupte cu frica şi îndurase până acum dureri fără margini. Era unul din puţinii deţinuţi care nu ceda atunci când era torturat. Nu scotea niciun vaiet şi tocmai de aceea îl chinuiau mai mult decât pe toţi ceilalţi. Dar, în faţa frigului, nu avea nici el scăpare. Simţea cum i se scurge în trup, picurând strop cu strop, răceala pereţilor. A început să facă metanii. Una, două, trei, zece, o sută, o mie... "Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul! Cel ce din ţărână m-ai zidit miluieşte-mă! Fără de număr am greşit, Doamne iartă-mă! Duhul curăţiei, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l slugii tale!"
Lovind uşor cu fruntea podeaua de gheaţă, se va fi gândit la patimile Domnului, la chinul hâd şi batjoco­ri­tor de pe cruce, la mulţimea nebună a iudeilor şi la dra­gostea Mântuitorului, de nepătruns pentru cei care-L răstigniseră. În faţa durerilor şi iubirii Lui, su­ferinţa sa din celulă îi va fi părut mică şi uşor de purtat. Cât să o strângi în inimă, să o faci bob şi apoi să o arunci în marea uitării. Să rămână doar dragostea, dra­gostea şi mila pentru toată lumea, chiar şi pentru săr­manii gardieni, pentru călăii care nu ştiau ce fac şi la ce se osândesc pe vecie. O lacrimă se va fi scurs şi pentru ei. Apoi încă una, pecetluind ruga şi iertarea.
N-a ştiut cât s-a nevoit. N-a stat să numere, nu s-a mai gândit la curgerea clipelor. Timpul, atât de greu de urnit în închisoare, s-a lăţit înghiţindu-l. Gândul îi va fi curs la mânăstirea lui dra­gă, la poienile în care acum soarele lucea peste zăpada neatinsă, la nopţile luminate de priveghere şi la prietenul şi stareţul său, părintele Cleopa. Când s-a trezit, s-a dumirit că ador­mise direct pe betonul în­gheţat. Dar, culmea, era nă­duşit, cu zeghea udă de sudoare! În jurul său, pere­ţii celulei parcă dogoreau. O căldură minunată, izvo­râtă, i se părea, chiar din inima lui, potopise micuţa încăpere, pe care acum o simţea ca pe propria-i chi­lie. Domnul revărsase fo­cul său, înlănţuindu-l cu dragoste. Se simţea liber şi fericit.

O prisacă plină de mierea Duhului



Marcu Dumitru, la arestare
"Istorisirea aceasta am auzit-o eu, în prisaca Si­hăs­triei, de la părintele Marcu Dumitrescu, care i-a po­vestit-o părintelui Cleopa. Le duceam masa acolo, lângă stupi, iar ei adăstau ceasuri întregi, povestind, unul de nevoinţele din pustie, iar celălalt de cele din temniţă. Plângeau amândoi când îşi depănau amin­tirile, amintiri grozave, pe care le tăinuiseră de ceilalţi oameni, ca să nu cadă în ispita mândriei. Iar eu, mic prunc duhovnicesc, mă minunam că îngăduise Dum­nezeu să fiu de faţă la aşa sfat. Sfat de sfinţi".
Părintele Visarion Neag era pe atunci un neofit. De abia intrat în obştea marii mânăstiri a Sihăstriei, pri­mise ascultare să-l ajute pe părintele Marcu Dumitres­cu să vadă de albine. Pe acesta îl ajunseseră bătrâneţele şi nu mai putea să grijească singur stupii. "Era un om tare tăcut, mereu atent la rugăciune. Arareori l-am auzit să spună vreun cuvânt care să nu fie legat de evan­ghelie sau de nevoinţă. Îmi spunea ce am de făcut la stupină, dar pe scurt, fără să piardă vremea. Apoi se retrăgea cu atenţia înlăuntru, aţintindu-şi mintea la Hristos".
În prisacă avea o căsuţă şi părintele Cleopa Ilie, predicatorul de foc al monahismului românesc. Venea aici pentru a sta retras, adâncindu-se în meditaţii şi scris. La prânz, se aşeza la masă împreună cu părintele Marcu. Aşterneau bucatele pe o bucată de lemn cât palma şi apoi "mâncau ca nişte copii. Luau unul de la celălalt şi vorbeau numai de lucruri duhovniceşti. Mai mult se sfătuiau decât mâncau". Era un ospăţ al inimii.
Să fii ucenicul unor asemenea oameni a fost pentru părintele Visarion o mare binecuvântare! Părintele Mar­cu era unul dintre cei mai sporiţi monahi ai Sihăs­triei. Îndurase aproape două decenii de temniţă, de-a lungul cărora fusese torturat în fel şi chip. Pe gardieni îi adusese la disperare răbdarea sa, ajunsă proverbială. Îndura totul în tăcere, rugându-se, primind suferinţa ca un canon pentru păcatele sale. Şi asta îi mânia la culme pe călăii care-l chinuiau mai mult decât pe tovarăşii săi. Aşa a ajuns să i se spună


Părintele Visarion Neag, (stânga sus) într-un grup de călugări. Jos (de la stânga) pr. Varsanufie, pr. Cleopa, pr. Ambrozie
"fachirul", pentru că cei­lalţi deţinuţi credeau că el nu simte loviturile. Dar le sim­ţea. "Au zis unii că eu aş fi fost mai tare în ispite; dar vă zic că nici eu nu puteam să rezist în toate încercările prin care am trecut douăzeci şi ceva de ani de zile, dacă nu mă ajuta Darul lui Dumnezeu. Numai mila Domnului m-a ţinut, şi nu ştiu eu dacă voi fi la fel de tare. Nu mi-a fost frică de ei, mi-era frică de mine. Că acolo ne-a ţinut numai puterea harului şi credinţa din noi. Dar nimeni nu poate să fie sigur nici pe una, nici pe cealaltă".
Pe părintele Visarion Neag l-am întâlnit în Ţara Moţilor, la Mânăstirea Crişan, închinată marelui martir al neamului românesc. Părintele a clădit-o de la firul ier­bii, aşa cum i-a prorocit în tinereţe părintele Cleopa, chiar în prisaca Sihăstriei. Vorbeau adeseori despre Ardeal, despre cum acesta rămăsese fără mânăstiri în urma prigoanei. Erau vremuri cumplite, când puterea comunistă nu îngăduia ridicarea unor noi aşezări mo­na­hale, aşa că nimeni nu nădăjduia ca Transilvania să aibă din nou călugări. Şi totuşi, înţeleptul călugăr al Sihăstriei i-a spus atunci părintelui Visarion, în plină dictatură comunistă, să fie pe pace, căci "Ardealul o să te cheme pentru jertfă". Acum, la mai bine de două decenii de la acest cuvânt enigmatic, părintele stareţ a înţeles ce voia să-i spună duhovnicul său. Într-adevăr, după revoluţia din decembrie 1989, Transilvania şi-a chemat din nou fiii acasă, şi sute de monahi din mânăs­tirile moldoveneşti şi muntene au început ridicarea de schituri şi mânăstiri, împlinind cu râvna lor vitregia istoriei. Profeţia părintelui Cleopa s-a împlinit. Dar, până aici a fost o cale lungă de străbătut pentru părin­tele Visarion Neag. O cale care a început încă din copi­lărie, atunci când a simţit pentru prima dată chemarea de foc a mânăstirilor.

Părintele Dometie, sfântul fără cămaşă

Plecau cu mic cu mare dimineaţa, devreme, atunci când soarele de abia se iţeşte. Răcoarea aceea a dimine­ţii e prietena pelerinului, căci îi aşterne în faţă drum spornic. Aveau de străbătut munţi, văi şi ape repezi. "Deşi era o vreme potrivnică bisericii, erau mulţi pele­rini. Cu sutele! Şi nu existau în mânăstiri condiţii pen­tru ei ca acum. Acum avem, dar parcă s-a pierdut din vibraţia aceea". Mergeau ziua întreagă pe jos. Cu toţii, chiar şi copiii mici, doar pentru a adăsta câteva ceasuri în umbra de piatră a Râmeţilor, ascultând cuvântul părintelui Dometie, apostolul Apusenilor. Toţi moţii îl urmau fără să clipească. Avea în stăpânirea duhului său sate întregi din preajma mânăstirii, pe care le păs­torea cu o râvnă de muce­nic. Se sădise parcă în el ce­va din iureşul martiri­lor pie­riţi în lupte pentru apă­rarea nea­mului şi a


Obştea Mânăstirii Slatina. (Părintele Cleopa în centru)
credin­ţei. Printre pelerinii care se scurgeau către catedrala Apusenilor era şi părintele Visarion Neag, pe atunci doar un co­pil de 11 ani. Râ­meţul a fost prima mâ­năs­tire în care a călcat. Era spre sea­ră. Mersese toată ziua şi, când a ajuns, în bi­serică în­cepuse priveghe­rea. L-a vră­jit glasul mai­cilor cân­tând la strană tro­pare în cin­stea Prea Sfintei. "Am repetat apoi zile în şir prin păduri - «Prea Sfântă Năs­cătoare de Dumnezeu mi­luieşte-ne pe noi!» Era un imn cum nu mai auzisem pe pământ. O cântare de în­geri. Atunci m-am hotărât să mă fac călugăr".
Părintele Dometie a fost primul său model. O icoa­nă a sfinţeniei. "L-am auzit vorbind oamenilor despre Maica Domnului şi iubirea unei mame pentru copilul ei. Cuvântul său te pătrundea până în rărunchi". A fost acolo şi când părintele Dometie a murit, răpus de inimă, în faţa unei bisericuţe a moţilor, la care slujise adeseori. Era atât de milostiv, încât dăruia săracilor tot ceea ce-i aduceau pelerinii. Părintele Visarion îşi amin­teşte că, atunci când a murit, părintele Dometie nu avea cămaşă pe el. "Şi nici la chilie. A trebuit să meargă cineva să-i cumpere una din oraş ca să aibă cu ce-l îngropa. Oameni ca el sau ca părinţii Cleopa şi Marcu de la Sihăstria au fost modelul meu ca monahi. Că­lugări jertfiţi cu totul lui Hristos".

Prigoana

"La Slatina, în Bucovina, ctitoria lui Lăpuşneanu, părintele Cleopa a strâns o obşte de monahi destoinici. Au fost acolo şi părintele Marcu Dumitru, şi părintele Petroniu Tănase, care apoi a plecat în Athos, şi Arsenie Papacioc, duhovnicul de la Techirghiol, şi Leonida Plă­mădeală, viitorul mitropolit al Ardealului, şi mulţi alţii. Doar că asta nu a plăcut Securităţii, deşi ei îl propovăduiau doar pe Hristos, nu făceau politică".
Prima dată a fost arestat părintele Cleopa care, cu predicile sale, strângea în jurul său mii de ţărani. "Îl duceau la Securitate şi-l ţineau nedormit, cu reflec­toare în faţă, să-şi piardă minţile. Dar nu au reuşit. Văzând ce i se pregăteşte, a plecat în pustiu. Părintele Marcu nu a mai apucat. L-au arestat direct din mâ­năs­tire".



Stupina Mânăstirii Sihăstria, vara
Părintele Cleopa a rătăcit prin munţi luni în şir. Nu spusese nimănui unde merge, ca să nu atragă năpasta asupra fraţilor de nevoinţă. Zilele şi nopţile le petrecea sub cerul senin, rugându-se îndelung pentru el şi pentru cei arestaţi. Mânca ce găsea prin codru. Mai târziu, un pădurar evlavios a început să-l ajute, ducându-i puţină pâine uscată. Părintele îşi săpa câte un bordei în care nu stătea foarte mult, ca să nu fie descoperit. Anii aceia l-au oţelit în răbdare şi în rugăciune.
În tot acest timp, părintele Marcu îşi străbătea şi el "pustia" lui, aridul deşert al temniţei. Era izolat la Ji­lava, de săptămâni în şir. Trăia clipe de iad. La un mo­ment dat, de afară, printr-o fereastră deschisă, a intrat o cioară, o pasăre pe care, altminteri, afară, în libertate, nici nu ar fi băgat-o în seamă. Dar aici, între pereţii cenu­şii pe care-i vedea zilnic, ea i-a părut un semn de la Dumnezeu. Un semn că afară, dincolo de zidurile în­chisorii, există încă viaţă, o natură frumoasă, zidită de Domnul, şi multă libertate. "Îi spunea părintelui Cleo­pa că a fost atât de fericit să vadă o altă făptură vie încât, zile în şir, după ce pasărea plecase, a uitat de greutăţile temniţei".

Nuntă-n cer

Stătea de câteva săptămâni închis într-un şopru. O familie milostivă îi zidise o cameră secretă, la care se ajungea doar pe sub podea. Era ascuns, şi asta era bine. Părintele Cleopa era obişnuit cu singurătatea. Îl ajuta să se închidă mai bine în inimă, ca de acolo să urce spre Domnul. Nu avea nevoie de ni­mic. Până într-o seară când, la câteva case depărtare, a pornit o nuntă - zarva l-ar fi tulburat, nelă­sându-l să-şi aducă luarea amin­te spre rugăciune. Aşa că a început să mediteze şi s-a gân­dit - "Dacă aici, pe pă­mânt, la o simplă nuntă oa­me­nii se bucură atât de mult, oare ce va fi în ceruri, când se vor întâlni cu Hristos?". Atât. Gân­dul a fost năpraz­nic şi Domnul s-a folosit de el ca să-l răpeas­că la ceruri. Ce a trăit acolo sus, îi era foarte greu să spu­nă. O iubire fără mar­gini, o fe­ricire ca­re sta să-i rupă pieptul. Da­că a urcat la rai cu trup sau fără, nu mai ştia să spu­nă. Atâta doar îşi a­min­tea, că a plâns de bucurie, încât a udat hai­nele şi prosopul pe care-l avea cu el. Şapte minute. Atât au trecut pe pământ. Dar aco­lo, în împărăţiile luminii, şapte mi­nu­te pot fi mai mult decât o via­ţă. Pot fi o veş­nicie.



Părintele Cleopa la oi
"Părintele Cleopa a mai po­vestit întâmplarea asta şi la pele­rini şi în cărţile sale. Dar nicio­dată nu recunoştea că i s-a în­tâm­plat lui. O punea pe seama unui pustnic pe care-l cunoscuse în peregrinările sale, ca să nu-l prindă păcatul mândriei. Dar părintelui Marcu îi vorbea des­chis, şi i-a mărturisit că el era acel pustnic. El fusese răpit la cer, iar după ce s-a întors pe pă­mânt, luni de zile de inima lui nu s-a atins niciun gând lumesc. Doar o bucurie lină şi o dragoste fără margini. Şi când povestea asta, plângeau amândoi".

Apusul

Încet, deşi sporeau cu duhul, trupurile celor doi mari monahi ai Sihăstriei se topeau pe zi ce trece. Lăuntric, părintele Marcu părea că întinereşte. "Avea o faţă ca de copil, senină, luminoasă, curată. Era din ce în ce mai tă­cut, păzindu-şi rugăciunea care, probabil, ajunsese deja să fie neîncetată. Nu exista să mergi la dânsul şi să-l vezi altfel decât cu ochii în lacrimi". Jos, în mânăs­tire, părintele Cleopa primea pelerinii care-l căutau însetaţi de cuvânt. Dar vioiciunea tinereţii, cea care-l purtase prin toţi munţii Neamţului, stătea să apună. Şi el, şi părintele Marcu, se găteau de marea trecere. Avva Paisie, un alt mare rugător al Sihăstriei, luase deja calea cerului, la un an după revoluţia din 1989. Venise acum rândul lor.
"Părintele Marcu avea chilia perete în perete cu mine. Era su­ferind. Am mers la el în chilie de câteva ori, pentru că am crezut că-l pierdem. Avea pulsul atât de slab încât credeam că inima i s-a oprit. Dar îşi revenea, parcă mi­ra­culos, de fiecare dată. Şi-şi continua nevoinţa. Noaptea îl auzeam cum făcea metanii, deşi era foarte slăbit". Monahii Si­hăstriei mărturisesc că, în ultimii ani ai vieţii, părintele Marcu petrecea în rugăciune jumătate de zi. Apoi îi pomenea pe toţi cei pe care-i ştia şi din nou citea la "Psaltire". Deşi era doar un simplu monah, neavând dreptul să slujească sau să spovedească, părintele Cleopa le-a spus o dată uce­nicilor - "Îl vedeţi? Aista-i cel mai mare duhovnic al Sihăs­triei".
Mai întâi a plecat părintele Cleopa. S-a stins liniştit în chilia lui, în dimineaţa zilei de 2 decembrie a anului 1998. După doar două luni, pe 28 februarie, l-a urmat şi părintele Marcu. Se va fi grăbit la pri­saca de dincolo, să stea la sfat cu stareţul şi prie­tenul său. Şi, de bună seamă că asta fac şi acum. Tăifăsuiesc în ră­coarea raiului, în­conjuraţi de albi­ne şi flori. Iar la măsuţa lor stă tot timpul şi Hristos. Aşa cum stătea şi când erau aici, pe pământ, în raiul Sihăstriei.

Sfaturi ale părintelui Marcu Dumitrescu


Părintele Marcu Dumitrescu "Fachirul", în tinda chiliei, la Sihăstria

* Cu mintea poţi să înţelegi multe lucruri adânc, dar dacă nu se atinge de inimă e fără folos. Dar când se împreună simţirea inimii cu luminarea minţii, atunci simţi că lucrează harul lui Dumnezeu prin toată fiinţa ta.

* Cuvintele lui Dumnezeu sunt ca diamantul, care, dacă-i arăţi o feţişoară către soare, toate celelalte feţe ale lui se luminează.

* Dumnezeu ştie despre fiecare din noi mai mult decât ştim noi despre noi.

Sfaturi ale părintelui Cleopa

* Biserica este mama noastră! Nu lăsaţi Biserica, pentru că în ea ne unim cu Hristos.

* Să aveţi Psaltirea ca pe un cozonac bun. Când ţi-e foame, mai tai o felie, mai mănânci, mai faci trea­bă, apoi mai citeşti o catismă, două, trei, cât poţi.

* Când zici "Doamne Iisuse!'' se cutremură tot iadul, numai să zici din inimă!

* Să trăiţi în dragoste unii cu alţii, că dragostea nu moare niciodată.


Părintele Cleopa în grădina de la Sihăstria

* Să aveţi către Dumnezeu inimă de fiu, către voi minte de judecător şi către aproapele inimă de mamă.

* Odată, când cineva i-a arătat noua biserică din livada mânăstirii, părintele a zis: "Mai greu este să faci un călugăr adevărat decât o catedrală!''.

Foto: arhiva mânăstirii Sihăstria

sursa
http://www.formula-as.ro/2013/1061/spiritualitate-39/cand-sfintii-stau-la-taifas-16214

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.

Arhivă blog

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

Etichete

. . Despre Evlavie .RUGĂCIUNE “Tâlcuire la Tatăl nostru” ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI ACATISTE ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL Acatistul Sfintei Cruci Acatistul Sfintilor Brancoveni Adormirea Maicii Domnului Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Adormirea Sfintei Ana ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN AGHIAZMA SAU APA SFINTITA AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI AICI SE GASESC SFINTE MOASTE Alexandru Pesamosca Arhanghelui Gabriel. Arhiepiscop Justinian Chira ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN Articole Apopei Roxana Articole Ioan Monahul AUDIO..VISARION IUGULESCU BISERICI BUNA VESTIRE CANOANELE SFANTULUI CALINIC Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei CARTI INTERESANTE Cei patru Sfinţi Evanghelişti CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? CITATE DESPRE RABDARE CITATE DIN FILOCALIE CITATE DIN SF EVANGHELIE CUGETARI ORTODOXE CUM SA NE RUGAM CUVINTE DE FOLOS Cuviosul Arhimd. Sofronie Cuviosul Gherontie Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) CUVIOSUL SERGHIE: Cuviosul Tadei de la Vitovnita Cuviosului Sofronie Saharov DESPPRE VRAJI SI FARMECE DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR DESPRE AVORT DESPRE ACATISTE SI PARACLISE DESPRE APOCALIPSA DESPRE BOALA Despre Boboteaza DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. Despre Clopote Despre colivă DESPRE CREDINTA DESPRE CRUCE DESPRE DIAVOL DESPRE DRAGOSTE Despre educatia crestina a copiilor Despre Frică DESPRE HAINELE PREOTESTI DESPRE ICOANE DESPRE INGER PAZITOR Despre invidie Despre iubire DESPRE JUDECAREA APROAPELUI DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI DESPRE MANIE Despre milostenie DESPRE MOARTE DESPRE OZN-URI DESPRE PACAT DESPRE POCAINTA DESPRE POST Despre PREOTUL DUHOVNIC DESPRE RAI SI IAD DESPRE RUGACIUNE Despre Rugaciunea Inimii Despre Sfanta Impartasanie DESPRE SFINTELE MOASTE DESPRE SFINTELE MOASTE Sfântul Ioan Gură de Aur DESPRE SMERENIE DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM DESPRE SUFLET DESPRE TALISMAN DESPRE TRUFIE DESPRE URA DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN Din sfaturile Preotului Ioan Clopotel DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA Drumul sufletului după moarte DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon Duminica Tuturor Sfintilor ENIGMA MARAMEI VERONICĂI EPISTOLIA DOMNULUI Fuga in Egipt ICOANA BIZANTINĂ IER. SAVATIE BASTOVOI IEROD. VISARION IUGULESCU INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului Intampinarea Domnului INTERVIURI Intrarea Domnului in Ierusalim INVATATURI IZVORUL TAMADUIRII ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" Lancea cu care a fost omorât Hristos Legenda Sfântului Valentin MANASTIREA HUREZU MARGARITARE DUHOVNICESTI MINUNEA DE LA SF.MORMANT Minuni ale Sfantului Nectarie MINUNI.. Mitropolitul Antonie al Surojului MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA O rugăciune de dimineaţă OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) Parastasele și folosul lor PARINTELE ADRIAN FAGETEANU PARINTELE ARSENIE BOCA PARINTELE ARSENIE PAPACIOC Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa PARINTELE ILARION ARGATU PARINTELE ILIE LACATUSU PARINTELE IOSIF TRIFA PARINTELE JUSTIN PARVU Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre Parintele Nichifor cel lepros PARINTELE PAISIE AGHIORITUL PARINTELE PETRONIU TANASE PARINTELE PORFIRIE PARINTELE SOFIAN BOGHIU Parintele Teofil Paraian PARINTELE VISARION IUGULESCU Părintele Cleopa Ilie Părintele Constantin Galeriu Părintele Iulian de la Prodromu Părintele Iustin Pârvu Părintele Proclu Nicău PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE Părintele Rafail Noica Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) Pelerinaj Grecia 2017 Pelerinaj Israel PILDE PILDE CRESTINE PILDE DIN PATERIC POEZII POEZII ..IISUS HRISTOS Poezii cu Preot Ioan POEZII DE ANDREI BOTOSANU POEZII DE CAMELIA CRISTEA Poezii de Costel Ursu Poezii de Daniela Ibisin Poezii de Doru Avram Poezii de Eliana Popa POEZII DE ILARION ARGATU Poezii de Maria Pintecan Poezii de Pr.Gabriel Militaru Poezii de Preot Sorin Croitoru POEZII DE RADU GYR POEZII DE TRAIAN DORZ Poezii de Valeriu Gafencu Poezii de Vasile Militaru Policarp si Laurentiu POVESTIRE POVESTIRI DIN PATERIC POVESTIRI DUHOVNICESTI POVESTITE DE SFINTI Pr. Efrem Atonitul PR. PAISIE OLARU PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor Preotul Andrei Constantin PREVIZIUNI Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani PROFETII Prohodul Domnului Proorocul Moise PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA Pruncii Simeon şi Parascheva Psalmi Psalmul 50 (al lui David) Psaltirea PUSTNIC ONUFRIE Răspunsuri Duhovnicesti de la părintele Argatu Rucăciune către sfinti Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos Rugaciune pentru bolnavii de cancer. RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA Rugaciunea Sfintei Cruci RUGACIUNI Rugăciune catre Sfantul Ilie Rugăciune catre Sfantul Nectarie Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII Rugăciune de pocăinţă Rugăciune pentru căsătorie... RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina Rugăciuni Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii Rusaliile SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM SARBATORI Săpămana Patimilor Sânzaienele Schimbarea la Fată SCOPUL VIETII CRESTINESTI SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. Sf .Ghelasie de la Râmeţ Sf ap Iacob al lui Zevedeu SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR Sf Gheorghe Sf Ignatie SF. IERARH ANTIM IVIREANU Sf. Ignatie Teoforul SF. IOAN DE LA PRISLOP Sf. Mc. Calistrat; Sf. Porfirie Bairaktaris SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA Sf.Ignatie Briancianinov Sfanta Mucenită Tatiana Sfanta Alina Sfanta Ana SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA SFANTA DUMINICA SFANTA ECATERINA Sfanta Eugenia Sfanta Evdochia SFANTA FILOFTEIA Sfanta Fotinii SFANTA HRISTINA Sfanta Iulia SFANTA LITURGHIE Sfanta Lucia Sfanta Macrina Sfanta Maria Egipteanca Sfanta Maria Magdalena Sfanta Marina Sfanta Mucenita Haritina Sfanta Mucenita Tecla Sfanta Mucenită Tatiana SFANTA PARASCHIVA Sfanta Salomeea Sfanta Teodora Sfanta Varvara Sfanta Veronica SFANTA XENIA Sfantul Mc Ioan Valahul SFANTUL ADRIAN Sfantul Alexandru Sfantul Andrei - Apostolul romanilor Sfantul Andrei Rubliov Sfantul Antonie de la Veria Sfantul Ap.Timotei SFANTUL APOSTOL ANDREI SFANTUL APOSTOL IOAN Sfantul Apostol si Evanghelist Matei Sfantul Apostol Tadeu Sfantul Apostol Toma Sfantul Calinic de la Cernica SFANTUL CRISTIAN Sfantul Cuvios Patapie SFANTUL DANIIL SIHASTRUL Sfantul Dimitrie al Rostovului Sfantul Dobri Dobrev SFANTUL DUMITRU Sfantul Efrem Cel Nou Sfantul Efrem Katunakiotul Sfantul Eftimie cel Mare Sfantul Emilian Sfantul Ermolae Sfantul Fanurie SFANTUL GHEORGHE Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN Sfantul Gherasim din Kefalonia Sfantul Grigorie cel Mare - Dialogul SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL Sfantul Haralambie SFANTUL IERARH PARTENIE Sfantul Ierarh Vasile cel Mare SFANTUL ILIE Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava SFANTUL IOAN DAMASCHIN Sfantul Ioan de Kronstadt SFANTUL IOAN RUSUL SFANTUL IOAN SCARARUL SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS Sfantul Isidor din Hios Sfantul Isidor Pelusiotul Sfantul Iuda Sfantul Iuliu Veteranul Sfantul Lazăr din Betania SFANTUL MARCU ASCETUL Sfantul Maxim Mărturisitorul SFANTUL MINA SFANTUL MUCENIC EUSTATIE Sfantul Mucenic Gheorghe Sfantul Mucenic Polieuct Sfantul Mucenic Procopie SFANTUL MUCENIC TRIFON Sfantul Nechifor Leprosul SFANTUL NECTARIE SFANTUL NICOLAE Sfantul Nicolae Steinhardt Sfantul Nil Dorobantu SFANTUL PANTELIMON Sfantul Parinte Vichentie Malău Sfantul Policarp Sfantul Prooroc Iona Sfantul Sava cel sfintit SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT SFANTUL SERAFIM DE SAROV Sfantul Serafim de Virita Sfantul Simeon Stalpnicul SFANTUL SPIRIDON SFANTUL STEFAN Sfantul Stefan cel Mare SFANTUL STELIAN Sfantul Teodor Studitul Sfantul Teodor Tiron Sfantul Teodosie cel Mare Sfantul Teodosie de la Brazi SFANTUL TIHON DE ZADONSK Sfantul Valentin (ORTODOXUL) SFANTUL VASILE SFANTUL VICTOR Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA SFATURI CRESTINE SFATURI DE LA PARINTELE IOAN SFATURI DUHOVNICESTI SFATURI PENTRU ANUL NOU Sfaturi pentru suflet SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ Sfăntul Mercurie SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA Sfânta Muceniţă Agnia SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale Sfânta Salomeea Sfânta Teodora de la Sihla SFÂNTUL LAVRENTIE DE CERNIGOV Sfântul Siluan Atonitul... Sfântul Antonie cel Mare Sfântul Apostol Filip SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU Sfântul apostol Luca Sfântul apostol Luca al Crimeii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Sfântul Ciprian si Iustina SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) SFÂNTUL CUVIOS IOAN ZEDAZNELI Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul Sfântul cuvios Memnon SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS Sfântul Efrem Sirul Sfântul Gheorghe Hozevitul Sfântul Grigorie de Nyssa Sfântul Grigorie Palama Sfântul Ierarh Eumenie Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ Sfântul Ioan Botezătorul SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: Sfântul Ioan Evanghelistul Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Ioan Iacob Hozevitul Sfântul Ioan Rilă SFÂNTUL ISAAC SIRUL SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT Sfântul Moise Etiopianul. SFÂNTUL MUCENIC CALINIC Sfântul Nicolae Sfântul Nicolae Velimirovici Sfântul Pahomie SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 SFÂNTUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN Sfântul Sfințitul Mucenic Ignatie SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina SFINTELE PASTI SFINTELE TAINE SFINTI Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea SFINTII APOSTOLI SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL Sfintii Atanasie si Chiril SFINTII CHIR SI IOAN SFINTII CONSTANTIN SI ELENA Sfintii Cozma si Damian Sfintii impărati Constantin si Elena Sfintii Inchisorilor SFINTII IOACHIM SI ANA Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. Sfintii Martiri Brâncoveni Sfintii Marturisitori Ardeleni Sfintii Mihail si Gavril Sfintii Români Sfintii Simeon si Ana Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan Sfintii Varsanufie si Ioan Sfintii Zilei Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR Sfînta Mare Muceniţă Irina Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea SINUCIGAŞII SOBORUL MAICII DOMNULUI Soborul Sfinților 70 de Apostoli. TAINA CASATORIEI TAINA SFINTEI SPOVEDANII TEODORA DE LA SIHLA TROPARUL SFANTULUI IERARH IOSIF DE LA PARTOS TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare VALERIU GAFENCU VAMEȘUL ȘI FARISEUL VAMILE VAZDUHULUI Versuri de Horațiu Stoica VIATA LUI IISUS HRISTOS Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR

SFINTI

SFINTI