15 decembrie 2010

SFÂNTUL DIN INIMA HAȚEGULUI – PR. ARSENIE BOCA


Puțini sunt cei care nu au auzit de marele Sfânt de la Mănăstirea Prislop, din inima Hațegului, Părintele Arsenie Boca.
Ca în fiecare an și anul acesta, la 28 noiembrie este pomenit Sfântul Părinte cu toată slujba și evlavia cuvenită unui asemenea model al creștinătății.
Dragostea Sfântului Pr. Arsenie pentru Dumnezeu, Maica Domnului și toată făptura, stă mărturie și povață pentru noi toți în fiecare cuvânt al Preasfinției sale, în fiecare icoană pictată, în fiecare piatră ce duce spre sfântul său mormânt care, cu limbă de moarte a lăsat, din minunata sa smerenie, să rămână pecetluit până la a doua venire a lui Hristos.
De acolo din Ceruri, din ”patria” Sfinților și a Cuvioșilor, o privire albastră ca însuși cerul și veșmintele Maicii Sfinte pe care le-a pictat cu post, rugăciune și o măsură de dragoste la care noi nu visăm să ajungem măcar, ne mângâie și ne ajută, la fel ca până la trecerea sa la Domnul… ochii Părintelui Arsenie albaștri, scrutând mântuirea, culegând-o atât pentru sine cât și pentru noi toți pentru că ne-a promis ”…de acolo de sus vă voi ajuta mai mult !”
Ca de fiecare dată și acum, prin Sfinția sa părintele Nifon de la Sfânta Mănăstire Prislop, Sfântul Părinte Arsenie ne aduce mângâiere și dragoste de sărbători.
Mult a ajutat Pr. Arsenie la realizarea acestei reviste și, în zilele de cumpănă mi-a amintit: ”…fericiți cei ce plâng…” și astfel am mers mai departe. Slavă întru cei de Sus și metanie adâncă Fericitului Cuvios Arsenie Boca, cel ce, asemenea Sfinților Martiri Brâncoveni, ridică țara noastră din necazuri prin rugăciunile sale de foc…focul ce va aprinde țara de la Prislop, după cum ne-a spus ¡
Mulțumiri Părintelui Nifon pentru că a acordat acest interviú și de asemenea, mulțumiri Părintelui Ioan Vlădoescu, care, din timpul său prețios și pe cheltuiala sa, s-a deplasat special la Prislop ca să ne ajute, luând acest interviu.
LELIA BRATU
Cum l-ați cunoscut pe Sf. Părinte ?
Pe marele Sfânt al lumii l-am cunoscut acum 53 de ani, când am mers împreună cu viitoarea mea soție la Sâmbăta de Sus să cerem binecuvântare de la vestitul duhovnic, pentru căsătorie.
Dânsul, după ce ne-a ascultat, ne-a spus  cu glasul neaoș românesc, așa: ,,Mă, să știi că o să vă căsătoriți, dar Dumnezeu are și un alt plan cu voi…” Am plecat de acolo cu o bucurie imensă în inimă. Nu după mult timp, ne-am căsătorit. Dumnezeu ne-a purtat de grijă și ne-a binecuvântat cu patru copii, două fete și doi băieți. După ce copiii au crescut mari, de comun acord, am plecat fiecare la mănăstire. Prima a plecat soția la mănăstire cu cele două fete dar, acum  20 de ani soția și una din fete au plecat la Domnul, rămânând ca fata cea mai mare să le aprinda candela în fiecare zi acolo. Ceilalți, băieții, unul este preot de mir în Făgăraș și are cinci copii, iar celălalt este monah la Recea, în munții Apuseni.
Eu m-am hirotonit monah la Cenad, în Banat.  În anul 1989, când Sfântul Părinte Arsenie Boca s-a mutat la Domnul, eu am fost aici, la Prislop și am putut spune câteva cuvinte după prohodire.
În drum spre groapă l-am purtat pe umăr, gândindu-mă în permanență că Sfântul Părinte ne va arăta un semn… și semnul l-am vazut la groapă, pentru că atunci când i-am privit mâinile, le-am văzut rozalii de ca și cum ar fi fost viu.
La parastasul de 7 ani al Sfântului am dorit să ridicăm sfintele sale moaște din mormânt dar maica stareță Zamfira a spus  să nu facem asta, pentru că Sfântul Părinte a zis când trăia : ,,pecetluit să fie mormântul meu până la a doua venire a lui Hristos,,  Eu am presupus totuși că Părintele a zis așa deoarece avea o smerenie îngerească, Tot atunci, afară ploua încet, astfel încât am propus credincioșilor cu curaj să închidă umbrelele, pentru că  ploaia  aceea reprezintă de fapt lacrimile Sfântului Părinte pentru noi toți care suntem aici…și toți le-au închis. De atunci și până acum, în fiecare zi, vin pelerini din toata lumea să ia binecuvântare de la Sfântul  de la Hațeg.
Cum era Sfântul Părinte?
Sfântul Părinte a fost un mare duhovnic cu o mare harismă.
El vedea prin trup cât și prin suflet toate rănile omului și astfel, dădea  medicamentul potrivit oricui. Când se uita la tine vedea orice rană pe care o aveai. Pe nimeni nu a întors înapoi iar cei care veneau cu credință la dânsul, să ceară  binecuvântare, o primeau…asta până când a intrat fosta securitate pe fir…
Am auzit că picturile dânsului de la Drăgănescu și de la Sfântul Elefterie din București au fost pictate așa cum i se arătau de fapt de către Dumnezeu, Maica Domnului și Sfinți,  așa este?
Da, așa este, orice icoană pe care Sfântul Părinte a zugrăvit-o este viziunea Părintelui în viață. Să ne amintim ce a zis Părintele înainte de plecarea sa din această lume când a spus  cum că ,,eu știu unde mă duc că am mai fost acolo” asemenea Sfântului Apostol Pavel.
Despre minunile săvârșite de Sfântul Părinte Arsenie în viață, puteți să ne spuneți ceva?
Da, știu câteva mărturisiri ale unor credincioși care l-au cunoscut în viață și au primit videcare de boli grave, una fiind aceasta; a venit la mine o femeie din Brașov și mi-a povestit cum a vindecat-o Sfântul Părinte și vă redau exact ce mi-a spus ea: “Am fost bolnavă de cancer cu metastază în ultima fază iar doctorii nu mi-au dat de trăit mai mult de câteva zile. Astfel, am plecat cu soțul meu la Sâmbăta de Sus, unde era Sfântul Părinte Arsenie pe atunci și, cum ne-a văzut, ne-a și întrebat: ,,Mă care vă este necazul?”  Soțul meu a răspuns: ” Așa este,  avem un necaz foarte mare, soția mea este foarte bolnavă.” Părintele s-a uitat la noi și ne-a binecuvântat, zicându-ne: ,,Nu mai ai nimic” și de atunci au trecut aproape 50 de ani și n-am murit, așa cum au zis medicii.
Altă minune, este mărturisită tot de o doamnă din Făgăraș care a avut cancer la sân și pe care medicii de la București se pregăteau să o opereze datorită faptului că boala îi afectase mai multe organe din corp. “În timp ce eu mă aflam pe patul spitalului, – mărturisește femeia – soțul a mers la Sfântul Părinte la Drăgănescu, pentru că acolo se afla atunci, ca să-i ceară să se roage pentru mine. Părintele, când l-a văzut de acolo de sus de pe schelă, i-a zis: ,,ce e Vasile, care este necazul tau? ” și soțul, bineânțeles, i-a spus despre ce este vorba. Sfântul Părinte l-a rugat să-l aștepte puțin, că se întoarce repede. Când s-a întors i-a spus așa ,,Mă, mergi înapoi și spune doctorilor că există un alt doctor, mai mare, care vindecă atât sufletul cât și trupul mult mai repede, așa că du-te, că soția ta nu mai are nimic.“
Așa a și fost, pentru că în momentul în care medicul chirurg se pregătea să-i taie rana de la sân, a mișcat un pic cearșaful cu care era acoperită și a constatat cu stupoare că sânul bolnav este la fel ca și cel sănătos. Mirat, doctorul l-a întreabat pe soțul meu unde a fost pentru că se întâmplase o minune cum nu mai văzuse până atunci.
Aceste minuni – și altele – s-au întâmplat când Sfântul Părinte Arsenie a fost printre noi, dar vă pot povesti și unele minuni care s-au întâmplat după mutarea sa la Domnul, în fața mormântului.
Eu nu vreau să creadă lumea altceva decât ceea ce însuși Părintele a spus când înca mai era în viață, că de acolo, de sus, va  putea ajuta oamenii mai mult dacă aceștia îl vor chema. Iată două dintre ele :
Într-o zi vine la mănăstire o familie, cu un copil surdo-mut, să se roage la Crucea de la mormântul Sfântului. Nu știu cum s-au rugat, dar bănuim că pentru sănătate. La un moment dat, se trezesc cu copilul că îi strigă pe nume pe părinții săi, spunându-le că Vali poate să “volbească“. Pe atunci copilul avea 4 ani iar acum are 12 și vine des cu părinții lui aici, să-i mulțumească Sfântului Părinte pentru ce a făcut pentru ei.
Altă dată, vine o altă familie, cu un copil care nu putea să meargă bine și nici să vorbească. În momentul în care s-au apropiat de mormântul Părintelui Arsenie, copilul s-a desprins de ei și a rupt-o la fugă spre Cruce; a îmbrățișat-o, a sărutat-o și a alergat în jurul mormântului…ce mare bucurie au avut părinții, nu vă mai spun, că se înțelege de la sine!
Toate acestea sunt minuni cu  vindecări, dar Sfântul Pârinte a făcut și alte minuni, ajutând chiar demnitari și mulți alți oameni  nedreptățiți.  Aceasta mi-a spus-o un demnitar care era învinovățit pe nedrept de un coleg și deși el făcea tot ce era omenesc ca acela să îl creadă, a fost în zadar. A auzit la rândul său de Sfântul Părinte Arsenie de la Prislop  și a venit  și el să se roage la mormânt și s-a rezolvat situația .
După cum vedeți, Sfântul Părinte a ridicat lumea întreagă într-o mișcare spirituală spre Prislop ,așa cum el a promis, că: ,,De la Prislop se va aprinde țara” și sper – cu această ocazie- să fiu și eu o mică scânteie atunci când România se va aprinde.
În încheiere, spun cum am spus și atunci, la înmormântarea  Părintelui, că doresc să nu mor, până nu mă voi închina la Sfintele moaște ale unuia dintre cei mai mari Sfinți ai lumii. Așa să ne ajute DUMNEZEU! AMIN.
Interviu realizat de PR. Vlădoescu Ioan cu Părintele Ieromonah Nifon de la Mănăstirea PRISLOP, în ziua de 10 noiembrie 2010.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

Acatistul Sf.Nectarie

sfinti romani

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afişărilor de pagină

RUGACIUNE


O, iarta-mi te rog Doamne, atatea rugaciuni
Prin care-Ti cer doar paine si paza si minuni
Caci am facut adesea din Tine robul meu
Nu eu sa ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu
In loc sa vreau eu, Doamne, sa fie voia Ta
Iti cer, Iti cer intr-una sa faci Tu voia mea,
Iti cer sa alungi necazul, sa-mi lasi un loc in rai
Si sa-mi slujesti in toate sa-mi dai, sa-mi dai, sa-mi dai
Gindindu-ma ca daca Iti cint si Te slavesc
Am drept sa-Ti cer intr-una sa faci tot ce-mi doresc
O, iarta-mi felul acesta nebun de-a ma ruga
Si invata-ma ca altfel sa stau in fata Ta
Nu tot cerindu-Ti Tie sa fii tu robul meu
Ci Tu cerindu-mi mie, iar robul sa fiu eu
Sa inteleg ca felul cel bun de a ma ruga
E sa doresc ca-n toate sa fie voia Ta!

DOAMNE IARTA-NE!

Arhivă blog